25 ianuarie 2012

Primul atelier de iarna 2012

 "Mersul iarna la munte este prin excelenta o mare aventura. Si pt. o adevarata aventura, trebuie sa fim pregatiti de orice...
   Ce caut eu de fapt aici (la munte)?!  Trebuie sa-ti marturisesc ca si eu imi pun aceasta intrebare de multe ori... Si mai trebuie sa-ti spun ca aproape toate vor fii impotriva ta! Vei incepe sa-ti dai seama, mai repede decat crezi, ca nu esti echipat corespunzator. Apoi, vei reface cunostiinta cu un prieten mai vechi- FRIGUL... Se cuibaresc dibaci in san nesiguranta, nerabdarea, frustrarea, oboseala, neputinta, slabiciunea. Asul din maneaca poate sa fie la tine si se numeste MOTIVATIE. Daca o ai, dai un sens la toata nebunia..." 
Dan Glazar - www.nahannycamp.ro (autor poza Ovidiu Micsa)


Am lasat instructorul sa vorbeasca, si iata ceea ce am invatat (eu personal) din acest prim atelier (asta-i si feedback pentru Dan):
- ca o zi mohorata cu vreme execrabila (ploaie, lapovita, ninsoare, frig) se poate transforma intr-o experienta deosebita, utila si totodata captivanta in functie de ceea ce-ti propui sa faci, de deschiderea pe care o ai atat fata de noi provocari cat si fata de oameni (grupul cu care esti), si bineinteles de doza de motivatie.
- am invatat sa am rabdare :)
- am invatat ca atunci cand echipamentul incepe sa paraie, e cazul sa-l verific inainte de a-mi da drumul :))
- ca niciodata nu e prea tarziu sa ma reintorc la o mai veche pasiune.

Inchei cu un citat tot de-a lui Dan, si apoi las fotografiile sa vorbeasca, multumesc celor ce ne-au pus poze la dispozitie (Ovidiu, Alina, Cristi)
"La Craciunesti - ploaie, soare si ninsoare, am exersat ceva mult mai important decat nodurile si tehnicile de catarat. Am facut un exercitiu de incurajare! Fie ca a fost autoincurajare (precis ca a fost), fie ca ai fost incurajat, acest lucru este o actiune prin care se insufla curaj, fireste. Omul incurajat este un om care infrunta pericolul si greutatile cu capacitatile folosite la maxim. Cred ca un om incurajat corect este un om capabil."

Ceturi peste vale, o zi mohorata si ploioasa

 Hotarati, nu ne speriem de vremea caineasca



'Trebuie sa suferi!!!, ca sa vezi cum este, si sa fii pregatit!' - Dan Glazer


Remember Craciunesti (am dormit aici cu multa vreme in urma)

La povesti adevarate

Atenti

 Am catarat mai demult aici, prima LC

Pornim in explorare

In padure zapada e apoasa

Vagauni ale Metaliferilor auriferi

La crucea de piatra

La Suri

Prin adaposturi de oameni preistorici  

Back in time

Ritualul magic de initiere (poza Ovidiu Micsa)

A doua zi, catinel (autor poza Ovidiu Micsa)


Rapel in lumina asfintitului  (autor poza Ovidiu Micsa)

Mai multe detalii: www.nahannycamp.ro
Alte poze: PicasaWeb


2 comentarii:

MeetTheSun spunea...

Mult adevar in citatul de la inceput.
De fiecare data cand plec intr-o tura de iarna, am o strangere de inima, cum o fi zapada, cat o fi de frig, daca alunec, daca va fi viscol, daca voi obosi (la o zapada ceva mai mare, intru toata, am facut deja proba :D), insa de cum am ajuns pe munte temerile s-au mai risipit. A ramas totusi un sentiment de "garda sus", sentiment ce vara nu exista decat in turele mai dificile.

Sa inteleg ca urmezi tabara de iarna? Pare interesanta si la indemana celor din zona. Multa bafta, Alin, nu e niciodata prea tarziu :)

Alin spunea...

Eu de fiecare data cand plec intr-o tura de-asta, ma-ntreb ce-mi lipseste (ce-am uitat acasa) :)... se-ntampla deseori sa lipseasca ceva, nu merg foarte des la munte.
Iarna suntem mai grabiti din pricina frigului, si mai atenti din pricina conditiilor (zapada, lunecus, echipament greu). Deci concentrarea si efortul trebuie adaptate corespunzator.
Da, particip si contribui la tabara de iarna, in masura posibilitatilor si a experientei.
- Am definitivat pozele si textul intre timp. - merci pt. sustinere :)