7 septembrie 2016

Magia focului

Focul farmecă, încălzeşte corpuri şi inimi, dar poate fi şi periculos. 
Focul uneşte oameni, mari şi mici, îmblânzeşte frigul şi înmoaie întunericul.

Intr-o frumoasă seară de final de august, retrăim magia unei seri la foc de tabară cu Şcoala Zero Waste şi îmi aduc aminte de vremurile în care eram copii.

Poze: Ecostuff/Şcoala Zero Waste şi Ionela Slejiuc.


















27 mai 2016

Apel la actiune: SALVATI PADURILE SECULARE VIRGINE - NEPROTEJATE INCA!

Cu totii am constatat ca se taie in draci padurile. Ne doare treaba asta, si ne incearca sentimente combinate de revolta si mahnire, cand vedem locurile dragi, pangarite de drumuri de TAF si de drujbe.

Se taie padurea. Unele taieri sunt legale, altele nu.
Toata lumea striga sa oprim taierile ilegale... dar cati dintre noi stim ca taierile la ras, si cele mai grave taieri se fac pe fata, cu acte, aprobari, etc... deci sunt la o prima vedere... legale?!

In acest apel NU vorbesc despre taierile ilegale, ci despre cele care au toate avizele in regula, si cu toate astea despoaie muntii de podoaba lor cea mai pretioasa: padurea.

SCURTA INTRODUCERE

Oamenii au taiat padure de cand si-au facut topor din silex. Insa doar epoca industriala a permis exploatarea de suprafete mari, uriase, bazinete intregi.

In zonele mai accesibile oamenii deja au periat de mult padurile, acolo varsta copacilor (unde au mai ramas) rar depaseste 100-150 de ani. S-a intamplat in mai tot vestul Europei, s-a intamplat si la noi, cu exceptia unor zone montane inaccesibile.

Noi, montaniarzii, colindam aceste zone montane si pe unele le stim destul de bine. 
Cunoastem inclusiv padurile, ce acopera poalele muntilor. Unii dintre noi le cunoastem mai bine decat padurarii ce le 'gestioneaza'... pentru ca da, fiecare padure are un padurar, care nu doar ca o ingrijeste, dar vrea sa o si exploateze cand a crescut mare (ca de-aia-i padurar). Cam cum fac unii dintre noi cu porcu' din batatura, pentru Ignat.

Trebuie sa va spun un lucru ingrijorator: Orice trup de padure care nu este strict protejata prin lege (adica sa fie plasata in regim de non-interventie), va fi accesata si va cadea prada drujbelor, mai devreme sau mai tarziu. Asta e un lucru cert!

Perspectiva trista a padurilor neprotejate...


MAI AVEM PADURI ?

Mai avem, 26% din teritoriu... doar ca in unele din asa-zisele 'paduri' arborii nu mai exista sau au 0-10 ani, si-atat.

Acum, in deceniul II al mileniului III, ne dam in sfarsit seama si noi ca padurile vechi, seculare, batrane, ADICA VIRGINE... risca sa dispara cu totul daca nu le protejam. 

Citez:

'Virgine si neprotejate.

Padurile noastre virgine sunt ultimele zone in care natura supravietuieste in forma sa pura. 
In 1974 12% din padurile tarii erau virgine. Astazi procentul a scazut sub 3%.'
Cam naspa, nu?


CE NE-A MAI RAMAS?

Un inventar din 2001-2005 al padurilor virgine, facut cu un proiect cu fonduri olandeze PIN-Matra (in unele zone facut destul de bine, in alte zone facut 'pe genunchi') arata ca padurile seculare virgine din Ro mai sunt undeva pe la vreo 2-3% din totalul padurilor (vreo 6.5 mil ha. total - cica in crestere dupa cum zic devoratorii de lemn, ca se impaduresc pasunile).  Acel studiu din 2005 comunicat la vremea respectiva factorilor interesati este disponibil pentru public abia din 2016, dupa ce a fost tinut la naftalina de toate guvernele anterioare populate cu politicieni-capuse-devoratori-de-lemn-infractori. Studiul are si poligoane (shapefile), in coordonate stereo 70:
Fondul forestier al României are o suprafaţă de 6.529 mii hectare, reprezentân...
Preview by Yahoo

Cu ajutor de la WWF (aia de-i injura unii) care in 2012 au facut o campanie si au strans peste 100000 semnaturi pt. protejarea acestor paduri ramase asa putine (dar deosebit de importante ca si ecosisteme, prin functiile lor de mediu pe care le asigura), in 2012 Ministerul Mediului emite un ordin de ministru OM 3397/2012 (http://www.legex.ro/Ordin-3397-2012-122765.aspx) prin care le protejeaza, insa doar pe hartie (la fel ca si in cazul multor alte arii protejate).

Cititi ordinul asta! Orice padure seculara ramasa pana in prezent ne-exploatata, in stare originara, poate fi protejata! Si ar trebui sa fie protejata, dar in fapt... nu e!
Padure virgina pe Valea Hidegului, protejata recent

SITUATIA ACTUALA (SI PROBLEMA)

Marea problema e ca drujbistii s-au facut ca nu stiu de acest ordin. Amenajistii, care decid planurile anuale de taiere, la fel au ignorat OM 3397/2012 in cei trei ani scursi! Astfel, a continuat sa se taie in padurile virgine si neprotejate.

Care sunt insa fericitele paduri protejate, deja salvate? Ca sunt cateva...
Ele sunt fie in rezervatii (care se cam stiu si de obicei sunt evitate de drujbisti, mai avem si exceptii dar faptasii pot fi repede prinsi si aratati cu degetul), fie incadrate in amenajamentele silvice ale ocoalelor in tipul T1 functional (non interventie). 

Din pacate (si asta e marea PROBLEMA), protectia legala nu acopera o mare parte din padurile virgine ramase inca in picioare in afara rezervatiilor, incadrate in prezent in regim silvic ce permite exploatarea lor - cu toate ca majoritatea sunt in alte tipuri de arii protejate mai mult cu numele (ca se exploateaza padurea in majoritatea, inclusiv in parcuri nationale). 

APEL LA ACTIUNE! 

Pentru aceste paduri seculare neaccesate pana in prezent (care au scapat pana acum de furia drujbistilor) dar si neprotejate, lansez catre toti un APEL LA ACTIUNE, PENTRU A LE SALVA!

Nu trebuie sa semnati petitii, nu trebuie sa va legati cu lanturi de copaci si nici sa dati in cap drujbistilor.

Ce trebuie sa faceti? Sa le identificati pe unde umblati, pe Google Earth (care nu prea e actualizat insa) si pe teren, si sa le semnalati Ministerului si Garzii Forestiere, pentru a fi incluse in Catalogul Padurilor Virgine asumat de ministra anul acesta.

Proiectul de ordin al Catalogului care sa includa aceste paduri si sa le puna sub protectie este in dezbatere publica.  Problema e ca va prevedea ca doar specialistii cu experienta sa poata sa identifice padurile virgine, iar cei fara pregatire - nu! 
În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională ...
Preview by Yahoo
  Asadar, pe viitor cautati-va un specialist cu cunostinte de silvicultura si ecologie (daca vreti sa salvati paduri virgine, evident).


Cei de la WWF au inceput deja sa ia la puricat poligoanele din studiul PIN-Matra din 2005 si sa le verifice, ca sa le includa in catalog. Ei sunt doar 2-3 oameni insa, si iau judetele la rand, au fost prin MM, HD, CS, etc... o sa acopere toate judetele in ritmul asta prin 2025, iar pana atunci nenumarate paduri seculare vor mai cadea.  Ba mai mult chiar: din pacate studiul ala (Pin Matra) in unele judete este varza, a fost facut din pix si lipsesc efectiv zone intregi cu paduri virgine pe care nu le baga nimeni in seama, in afara de drujbisti ! 
Error Your browser is currently not supported. Please note that creating present...
Preview by Yahoo

Daca doriti sa salvati niste paduri de la drujba, e momentul sa va implicati pentru padurile virgine pe care le cunoasteti (si le iubiti). 


Cum? Cautati-le cu privirea pe teren si pe Google Earth, si dupa ce le dibuiti verificati din nou in teren, si eventual la Ocolul Silvic sa aflati ce parcele cuprind, si daca au avut interventii in ele pana acum (posibil sa fie localizate intr-o margine aceste interventii, daca exista). Poate ca drujbistii sunt deja la marginea padurii, poate au ciupit deja din ea, dar sigur puteti salva ceea ce a mai ramas (daca a ramas un trup de padure virgina de minim 30 ha).

PENTRU CA SE POATE!

Am fost administratori ai sitului Tarcu in 2010-2013, si ne-am dat seama ca cel putin in Caras, in Tarcu si Cernei, studiul PIN-Matra a fost fusarit de departe... are mari lipsuri.

Deci, am identificat noi insine o padure virgina de trei ori mai mare decat intr-un poligon PIN-Matra ce ne-a atras atentia pe harta deoasebit de goala a judetului, am trimis sesizarea si am reusit sa protejam dintr-un foc 419 ha (care erau amenintate, exploatasera deja in 2012 in 2-3 locuri din bazinetul Olteana si pentru 2016 alta parcela era marcata pentru taiere). Parcelele au fost scoase de la exploatare si padurea protejata!
Aveti dovada aici si raspunsul RNP, deci se poate:
http://www.tarcu.ro/resurse/studii-de-caz/cazul-padurii-virgine-din-valea-olteana
Sesizare Padurea Olteana - OS Otelu Rosu - 419 ha salvate de la drujba!


APEL LA ACTIUNE!

Deci, dragii mei! 
Voi, care cunoasteti padurile mai bine decat padurarii si decat birocratii ce semneaza hartiile pentru ca ele sa cada, voi care le vedeti si de pe creste, si nu doar de la manerul drujbei, nu va mai plangeti ca se taie! 
Nu mai protestati pe facebook degeaba!
Nu mai stati sa pierdeti vremea: daca stiti vreo padure virgina, puneti umarul la treaba si salvati-o!  
Luati-va bocancii si GPSul, trasati-i conturul, mergeti si la ocol sa vedeti ce stiu ei despre ea, si sesizati Ministerul ca aveti cunostinta de o padure virgina, neprotejata!


Haideti, ca se poate!

Mai multe detalii o sa dau celor interesati, persoane sau organizatii. Cereti pe mail la contact[at]tarcu.ro

5 aprilie 2016

Igienizare cu rangerii juniori la Poiana Mărului

Acțiunea de igienizare cu rangeri juniori și voluntari de la Poiana Mărului sprijinită de unele pensiuni și de primarie a avut un scop educativ și lucrativ. 
Deși s-au strâns sute de saci de gunoi, NU ne-am propus să curățăm toate gunoaiele aruncate de nesimțiții locului (turiști sau chiar autohtoni), ci să educăm copiii Ranger Junior din Munții Țarcu și chiar și adulții pentru ziua de mâine, să nu mai arunce deșeuri în natura!
Primaria și Jandarmeria ar trebui să facă mai multe controale pe timpul verii când au loc majoritatea picnicurilor, dar și să amplaseze containere publice pentru gunoi pe care să le și ridice, periodic.
Reciclarea selectivă rămâne deocamdată doar un vis frumos, în condițiile actuale.   

Mobilizarea a fost sunată de Dragoș Curelea (Vila Șucu) și s-au implicat Școala Generală din Măru, Primăria Zavoi, Pensiunea Vilador și înca 2-3 pensiuni, voluntari din zonă și din Timișoara.

Mai multe poze pe picasa: mtarcu



Dragoș Curelea (Vila Șucu) ne-a adunat în Poiană să facem curat după alții.
Câțiva saci adunați de pe o porțiune scurta de potecă. În total au fost câteva sute de saci de gunoi strânși de voluntari. 


14 martie 2016

Zăpadă, adevarata!

Ce păcat ca a venit peste noi ceața!
Altfel, dădeam o tura în căldare, și mai mult ca sigur întârziam acasa...
Zăpada din jur beton, după temperaturile pozitive din februarie.
La Tarcu -5 grade, la umbră.
Că la soare te puteai bronza.
Baie de soare (by Andy)
Luci (din poza de mai jos) m-a 'corupt' să mergem la zăpadă, să încerce noul hobby: schiurile de tură.
Băieții au fost punctuali, la 7 mă pescuiau din Lugoj.
Așa, laudă-te! (foto Andy)
Din păcate, până la Cuntu zăpada ioc. Doar un strat de pudră pe alocuri, pe care o topeau de îndată razele soarelui. Așa ca ne-am cărat schiurile în spate.

Pădurea de argint, pe care RNP vrea s-o taie, pe toată! Detalii aici: www.tarcu.ro

Contrast de culoare

Cine se scoală de dimineață...
 Puțin mai sus de Cuntu am încălțat clăparii. Inițial ne-am strecurat printre petece de iarbă, dar ulterior am gasit o pârtie lată și bătută, numai a noastră.
Printre petece de iarbă

Eu sunt intrusul aici

Jos e primăvară

Pante, tentante

Vreme excelentă la urcare (foto Andy)
Tot la deal

Mai e puțin

Zmotoceală

S-a lipit de noi un mâț :)  (foto Andy)
 Vremea a fost excelentă la urcare, cu soare și fără pic de vânt, am urcat la bustul gol o bucată și nu mi-a fost deloc frig. Din păcate după ora 13 a venit ceața (eram la stația Țarcu) și nu s-a mai pus problema să ne dăm la vale pe vreuna din minunatele pante ce ne-au tot făcut cu ochiul în timp ce urcam. Așa că zăpada de pe acele pante pe care le ochisem, a rămas intactă.
Poate că a fost mai bine așa, că am ajuns acasă mai devreme decât de obicei.
Poate că a fost mai bine așa, că deși zăpada părea perfectă și era beton în profunzime, nu se știe niciodată...

În ceață, am bâjbâit la vale pe propriile urme, și la un moment dat pe Sadovanu, Andi a scos și GPSul să verifice direcția. Ne-am adus aminte că de acolo de undeva, niste prieteni glumeți au veselit într-o noapte vreo 20 km fără să vrea, până la Plopu...
Adina, Hoinarii: Sărbătoriți 10 ani de la pățanie, sau nu? Să știm să ne pregatim... o punem de-o rătăceală în grup?

Nici pe schiuri n-am putut să ne bucurăm de coborâre. Practic vedeam doar la 1-2m în față, și ne ghidam după găurile făcute de noi cu bețele în zăpada la urcare, erau cele mai vizibile în laptele din jur).

Plafonul de nori a adus umezeală în pădure, picura apa de pe frunze în drum spre casă.
Mi-a placut așa mult tura, că spre casă le-am povestit băieților despre virgine.

Virginele astea, tăietorii de frunte le-ar dori bușteni și surcele. Așa, ca în imaginea dezolantă de mai jos. Acolo a fost pădure virgină pâna nu demult.
Păduri rase în Țarcu, în Șeroni
Despre păduri virgine, vedeți și voi aici ce se poate face pentru ele, la link:
Cazul pădurii virgine din Valea Olteana

Mai multe poze aici: https://picasaweb.google.com/101822472789026615928/201603TuraLaTarcu

3 februarie 2016

Nera in pericol!

Baieții deștepți doresc mutilarea Nerei!

La APM Caraș-Severin s-a depus recent spre avizare documentația pentru realizarea unor microhidrocentrale la Prigor, ce vor afecta iremediabil Râul Nera, pe tot cursul său.

Râul Nera curge liber (deocamdată) din Rezervația Naturala Izvoarele Nerei (ieșind la lumină sub vârful Nergana  din Parcul Național Semenic- Cheile Carașului) până la vărsarea în Dunare, unde formeaza și o mini-deltă. Tot Nera, modelând  timp de milioane de ani calcarele dintre Munții Aninei și cei ai Almăjului formează cel mai lung sector de chei din România (22 km). Cheile Nerei sunt cuprinse în  cel de-al doilea parc național pe care îl străbate și care le poartă  numele: Cheile Nerei - Beușnița. Lângă Baziaș, Nera ajunge în Rezervația Balta Nerei, din cea de-a treia arie protejată mare pe care o parcurge: Parcul Natural Porțile de Fier. Trei arii protejate, legate printr-un cordon cristalin de  apă limpede!

Am spus că 'deocamdată' râul curge liber, nezăgăzuit, purtând puritatea apei din Semenic spre marețul fluviu. Cursul său cristalin ar putea fi însă tulburat și mutilat.

Nera prin chei - foto Daniel Humelnicu (Ochiul Bei)

De ce ar avea impact asupra Râului Nera construcția unor MHCuri pe cursul său superior/ mijlociu? 

Orice râu constituie un ecosistem în sine, un sistem viu în care fauna (și flora) acvatică circulă spontan în susul și în josul râului. Orice captare, orice baraj va afecta compoziția și puritatea apei, și va acționa ca o barieră pentru  fauna piscicolă (care are rol determinant în menținerea calității apei). În urma lucrărilor râul este terminat, conectivitatea sa de-a lungul albiei este distrusă.

În mirifica noastră țară specialiștii lui pește prăjit de la Apele Române se fac că nu cunosc Directiva Cadru Apă (valabilă la nivelul Uniunii Europene) și permit în continuare astfel de abuzuri, eliberând lejer autorizații pentru a  capta pâna la 90% din debitele râurilor și pâraielor de munte. Deja unele cursuri de apă din bazinul Sebeșului (sub Muntele Mic) și al Belarecăi (la Cornereva) au fost afectate: captările au secat practic râurile, rămânând doar albia  goală. Cu toate ca recent alte două râuri din Țarcu au fost salvate de rapacitatea dezvoltatorilor de microhidrocentrale, abuzurile totusi nu contenesc.

Lentoarea cu care se mișcă Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru modificarea legislației în scopul protejării apelor curgătoare, ar mai putea face înca o victimă, iar bogația faunei și florei din apele Nerei ar putea deveni o  amintire!

Să dam și numele firmelor ce doresc ca mutileze unul din cele mai spectaculoase râuri ale țării: Semenic Energy din Caransebeș și Nera Prigor Energy. Acești băieți deștepți doresc să-și umple buzunarele cu verzișori, în detrimentul  naturii!

Pentru că legea îi obligă, APM și cela două firme cheamă publicul la dezbatere publică, la Prigor, în 16.02 la orele 16. Ca și cum lucrările lor prin care afecteaza un râu emblematic, un adevarat simbol al Banatului, i-ar interesa doar  pe oamenii din acea comună! Probabil că unora dintre localnici li s-au și explicat așa-zisele 'beneficii' pe care le vor aduce MHC-urile. Măcelarii impostori ce semnează studiile de mediu (că evaluatori de mediu nu se pot numi) se pricep la prostit oamenii de rând. Alde Sergiu Mihuț și echipa firmei USI au semnat între altele și pentru distrugerea Roșiei Montane sau pentru eoliene pe Muntele Mic - de ce nu li se retrage atestatul acestor impostori, care sunt în stare sa susțină că ecosistemul râului nu va fi afectat prin captarea apelor?

De ce nu se iau la  intrebari cei de la Direcția Apelor, care dau autorizațiile? Chiar nu le pasă deloc de starea mediului, de funcțiile de mediu ale răului, văd în acesta doar volum de m3 de apă!? Garda de Mediu, se aude? Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, se aude?

Un NU hotărât, domnilor! MHC-urile de pe Nera ne afectează pe toți!

PS: imediat am primit și un feedback, despre specialistul lui pește, îl trec aici:
Cat despre „specialistul” Sergiu Mihut, Romania a intrat in infringement din cauza studiului facut de el pe raul Capra –„Sinteză integratoare a elementelor legate de proiectul de „Amenajare centrală hidroelectrică de mică putere râul Capra, jud. Argeș”, Dr. Sergiu Mihuț, Unitatea de Suport pentru Integrare, Cluj-Napoca, februarie 2012”. Sa nu mai vorbim de alte studii facute din condei in baza carora s-a tot distrus biodiversitatea in tara noastra.  Cred ca este timpul ca si ministerul sa se sesizeze cu privire la acest domn si sa ii retraga dreptul de a elabora studii de biodiversitate. Exista precedente in acest sens.'