Pagini

15 septembrie 2007

Habitat for Humanity Romania - Radauti, sept 2007


In perioada 3-9 sept, am participat impreuna cu cativa colegi la o actiune voluntara de construit case pt oameni in nevoie din Radauti.
De ce acolo?
Pt ca H f H, orgnizatorii, au gasit acolo sprijin din plin al autoritatilor locale...
Va redau cateva impresii si va trimit niste poze.

Mai multe despre actiune, pe site:

http://www.habitat.ro/ro/eurohabitatbuild.html

Ajungand in Bucovina, am putut vedea putin din Obcine (vremea nu prea a fost de partea noastra) si cateva manastiri.

Alin


Habitat Eurobild
2007 a fost o actiune de construire de case pentru cei nevoiasi cu ajutorul voluntarilor din intreaga lume.

- Actiunea a avut loc intre 1-9 septembrie in Radauti jud. Suceava.

- in cadrul acestui eveniment au participat 8 voluntari din diferite departamente Alcatel-Lucent(gasiti citeva fotografii atasate).

- Actiunea a fos initiata cu prilejul intrari Romaniei in UE si a avut ca scop construirea a 27 de case (una pentru fiecare stat membru) destinate unor familii nevoiase.

- Prin amploarea proiectului Habitat Eurobild, orasul Radauti a devenit pentru cateva zile cea mai importanta locatie de voluntariat din Europa.

- A fost prima actiune de voluntariat desfasurata de Habitat in Romania in care au s-au mobilizat mai multi voluntari romani ca straini.

- Informatii despre Habitat for Humanity http://www.habitat.ro/.



Impresii:

Ovidiu Petrescu

“Actiunea in sine a fost foarte bine venita atat din partea noastra - am schimbat tastele cu un ciocan :-) , cat si din partea organizatorilor ce ne-au primit cu bucurie pentru a-si vedea visul implinit. Daca la inceput am avut nelamuriri fata de utilizarea viitoarei case (situatia materiala a proprietarului, deschiderea lui fata de impartirea uneltelor cu celelalte case)- spre sfarsitul actiunii cand am vazut bucuria viitorului proprietar, si a proprietarilor vecini am fost si eu placut impresionat ca mi-am adus aportul la un asemenea proiect.
Cel mai impresionat am fost de casele construite anterior, unde se gaseau chiar si 6 copii singuri ce-ti raspundeau cu seninatate ca parintii lor sunt pe santier, construiesc case.
Este placut sa vezi copii fericiti ca au o casa a lor, si mai ales faptul ca am contribuit la fericirea lor.
Mi-ar fi placut sa vad actiuni asemanatoare si in Timis (sa nu zic Timisoara) dar din pacate nu cred ca acest lucru va fi posibil intr-un viitor apropiat (mafia pamantului e prea mare), dar sper sa ma insel.

Multumesc celor care au facut posibila deplasarea mea (noastra ) la Radauti pentru a aduce un zambet pe fetele unor copii, si nu numai.
Pentru cei ce nu au fost in team-building, cred ca actiunea de construire a unei case este o tema excelenta ;-)


Loredana Stefanut

"M-a impresionat cel mai mult caldura si fericirea din familiile ce locuiesc in case construite anii trecuti cu ajutorul Habitat. Oameni simpli, deschisi, calzi.

Am vazut cum in 5 zile a aparut inca o strada cu casute pentru familii tinere. Si am luat parte la asta: excelente trairi!

Ma bucur ca exista oameni care sa aprecieze asta, pot sa se rupa de ritmul vietii de zi cu zi si sa se implice in ceva fara motivatie materiala!

Inainte de a ajunge la Radauti imi era tare greu sa-mi imaginez cum pot fi mobilizati 600 de oameni din locuri si medii diferite, ca in 5 zile sa ridice cele 27 de case! Dar, odata ajunsa acolo am vazut cum toate merg firesc, fara probleme considerabile. Multa munca inainte de cele 5 zile, si buna planificare pentru tot ce aveam de facut. Toata stima pentru organizatori!"

Alin Ciprian Ciula

“Mi-a suras ideea de a participa la o astfel de actiune, din convingerea ca fac un lucru bun, dar si din curiozitate.
Voiam sa vad cu ochii mei cum se ridica o casa (chiar si una simpla, din materiale neconventionale, in stil 'american'), etapele si logistica necesara, si mai ales, aveam ocazia sa ma implic, sa pun osul la treaba.

M-a surprins placut caldura oamenilor, zambetele care se citeau pe fetele lor in timp ce lucrau, degajarea cu care se muncea impreuna.
Fiecare ajuta cum se pricepea mai bine, sau dimpotriva, unii voiau sa incerce, sa invete cum se face. A fost posibil!
Parca era concurs, cine termina primii, cu atata inversunare se muncea. Sute de oameni faceau asta impreuna fara sa astepte vreo rasplata materiala.
27 de case au rasarit ca din pamant intr-un timp foarte scurt, 27 de familii vor avea casa noua, cateva zeci de copii vor creste in conditii mai bune.

Intr-o societate nepasatoare la problemele oamenilor de rand, cativa oameni au reusit sa faca ceva pentru semenii lor, punand in valoare altruismul, omenia, vointa si dorinta de implicare a altor cateva sute...
Acesta e un lucru deosebit, ma bucur ca am participat..."

Talida Istudor

- a fost super fain ca si experienta si ca si organizare. Ca si experienta pana acum a fost unica la mine in viata dar sper sa nu ramana asa. Pacat ca a plouat dar asta nu a mai depins de noi.

- cel mai mult mi-or placut sunetul cuielor din prima zi. Fenomenal. ;). Imi pare rau ca nu am avut un ustensil sa inregistrez ;)

Clar nu ma asteptam sa fie asa de fain. Si daca o sa mai fie actiuni din astea o sa mai vreau.

Ce nu mi-a placut a fost un pic atitudinea viitorului proprietar care cam pierduse din ideea de "help each other". si mai mult personal mi s-a parut ca nu era asa de nevoias pe cat se spunea in descrierea a target population. Personal nu pot sa cred ca un fost agent de politie, actual vames cu doar 2 copii are o familie asa de nevoiasa. Dar asta nu a stirbit nici din frumusetea actiunii si placerea de a face parte din ea.

Deci pe o scara de la 1 la 5 as da un 4 caci mereu este loc de mai bine.”

Cezar Bardan

Pt. mine a fost o experienta noua si utila in acelasi timp. Am apreciat implicarea firmelor cat si a voluntarilor care au raspuns in numar mare la acest proiect. Sper ca si mentalitatea oamenilor din Romania sa se schimbe treptat si sa fie dispusi sa ajute semenii lor in nevoie.

Ioan Cosma

Sincer ... cand am plecat spre Radauti ma gandeam ca numarul de case planuit(27) este putin utopic dar imi spuneam ca intentia conteaza. Aceasta gand a disparut la sfarsitul primei zile cand 27 de case stateau in picioare. Acest fapt a fost posibil datorita bunei organizari a santierului practic faza de debandada generela atat de obisnuita in multe proiecte trecand aproape neobservata. In prima zi in jurul orei 9.30 fiecare voluntar avea un loc in care sa bata cuie.

Munca pe santier m-a pus in situatia sa interactionez cu oamenii construind ceva nu doar stand la o cafea/bere si discutand intr-o atmosfera relaxata.

Desi la sfasitul zilei te simteai obosit nu m-am simtit nici un moment ca cineva ar profita de mine.

Printre lucrurile intesanta a fost care mi le amintesc e mersul la toaleta. Toaletele erau la 100-150 m de santier in casele ce fusesera construite de habitat in urma cu cativa ani. De fiecare data eram curios pe cine intalnesc. In timpul zilei gaseam acasa de cele mai multe ori mame cu copii mici sau copii singuri(intr-o casa 7=5 de ai casei + 2 vecini). In timp ce asteptam la coada mai cunosteai si pe cei ce locuiau acolo sau alti voluntari.

In legatura cu proiectul caselor ca angajat al liderului mondial in comunicatii pot sa ma plang de un singur lucru. Nu exista in proiect infrastructura de date. ‘Digital Divide’ nu exista doar in prezentari sau in newsletter-uri dar cine stie poate data viitoare vom face si asta.

La final pot sa zic ca a fost o experienta din care m-am intors cu amintiri frumoase, noi prieteni, voie buna si cu cateva haine colorate cu vopsea.

Felicia Mata

” ... Motivele pentru care m-am dus acolo or fost personale, si castigul ce l-am avut, tot personal. Dar e super ca Alcatelul a inceput sa se implice in actiuni de-astea umanitare, si sper sa continue, ba chiar cu mai multa initiativa "de la centru". Sunt multi oameni cu potential la noi in firma, si ar reusi sa faca multe lucruri bune pt altii, doar ca trebuie putina coordonare si initiativa. Castigul pe care l-ar avea firma, ar fi pe parte de "team building", si poate un plus la imagine. Folosul pe care l-ar avea cei necajiti, ar fi insa mult mai mare, si asta-i mai important...”

----------------------------------------------------------------------------