Pagini

24 februarie 2015

Poezie: Controla, de Tata Oancea (Aizîmbanu)

Hă! hă! hă ! ia să vă spun io ,şie-am păţît cu aizîmbanu, 
Cried c-acuma, prin septemvrie să-mpinieşcie tăman anu.
Baş veniam dîn Cimişoara, şî eram la clasa tria 
Şî-mi plăşia că miergie fuga, mult măi iucie ca coşia.

La Vîicieg am stat o ţîră, fincă-i statie măi marie, 
Aişi capieţi, viedzî, cu banu, băutură şî mîncarie. 
Şî d-aişi măi miergie-o ştrică ,să-ngireaptă cătră Dieta,
Spunie d-asta conductieriu cînd dă sămnu cu trumpieta.

Doi şăgîrţî strîgau intr-una : ,,Frişa chifli ! iedăş alma !” 

Dă-mi vinia, şcii, tarie-i ligea, să lie trag una cu palma.
Pîntru chifle dă-l biestraga ,n-am mai cheltuit creiţaru. 

Fincă iest şî-n Văsiova, la-mnealui Marcu pitariu.

Dar m-am loat ,să nu vă rîgieţi, tăman doauă lubieniţă, 
Lie vingia o unguroaică d-ălea cu sucna pistriţă.
Dar nu dulşi, şcii, dar nu cuoapcie, cu miedzu roşu ca macu,

Dă să mînşi ,mă ! ca viţălu, pînă-ţi pocnieşcie stomacu.

Ş-apoi las că-ţi îmbucam io fălie după fălie,
Nu-mi păsa că-mi curie apa dă pră crişcă pră bărbie.
Şî m-am săturat cum trăbă , ca o tobă d-ălie-umflacie,

Viedzî , aşa cum miergie vorba pîntră paori de pe sacie. 

Plecînd, api, aizîmbanu, io m-am pus pră trepcie-afară
Şî cîntam aşa, la liece ,,Frundză viergie dă săcară ...”
Cînd o dată-mi strigă-n spacie ,bacie-l, doamnie, cu becheriu, 

Şî cu turcu, cu păgînu, domnu ăla, conductieriu 

,,Toţi s-aibe ţîdula-n mînă! Fincă vine-acum controla!”. 
Numa şcii, aşa dă tarie, dă să-mi dau d-a rostogola.
Ba măi spunia, bată-l cruşia! ,,Hai dă n-au ţîdula-n mînă, 

Işi la gara ha dă vinie, il cobor dă pră mărsînă.
Şî plăciesc o gloabă marie sî capăt tri pumni în spacie,
C-aşa sună răglămanu pîntru căilie fieracie.”
Io atunşi să-mi dau pră scienjie sî dă spaimă sî dă frică 
Fincă mă-nvăţase-acasă zmău dă vieşinu Nică 
Să nu scot dă fiel ţîdulă , să nu zvîrlu banii-n taină, 
Să-i mai dau cu mişculanţa, viedzî , o ţîr mai cu şelaină.

A, hă , hă, dar cu minşiuna o mînşi prîndzu, o mînşi şina, 

Mierji cît mierji, şcii cum îi zisa, sări pîrleazu la vieşina. 
Pîn-odată ciacia Radu cie zăcupie cu crivacu 
Ş-apie-atunşi, ţucă-cie taica, să viedzî mă! cum dai de dracu.

Ş-apoi, viedzî, tăman ca ăla eram io cu aizîmbanu 

Că n-aveam ţîdulă scoasă , prăcum sună răglămanu. 
Şî puciam să dau dă biedă , să plăciesc o gloabă marie 
Şî să iau, şcii, pră de-a fiecia , ş-o bătaie în spinarie.

Trimiţînd la draşi şî boalie pră vieşinu meu, pra Nică, 

Iaca văd dă dînapoie-mi o uşîţă tarie mică. 
Şî pră uşă, molăricie, dracu mincie, doauă nulie. 
Hop! ghingiesc , aşi îi locu pîntru hăi dă n-au ţîdulie.
Boc, boc, boc, păi bat la uşă, şi-mi iau pălăria-n mînă .
Viedzî, că şciu io omenie, măcar dacă-i pră mărşînă. 
Să nu dzîcă hăi dîn luntru ,,Măi! Dar tu eşci dîn pădurie, 
Dă nu şcii să baţî la uşă, o eşci d-ai d-umblă să furie”.

Dar nu să răspungie nimie io atunşi am criepat uşa, 

Şî m-am băgat fuga-n luntru, mă ciemiam că-acuş acuşa 
Vin şî mă zăpsăsc, măi fracie, viedzî, că nu m-am scos ţîdulă, 
Şî mă pun să plăciesc gloabă şî mă bat, mă, la răgulă.

Era mîndră odăiţa, dăşî nu prea mărişoară, 

Ş-avea scamn rotund ca roata şî la mijloc cu butoară. 
Şî puciam să-ncuni şî uşa ş-atunci , dacă-i încuniată,
Nu mă mai ciemiam dă nimie c-ar pucia ca să mă bată.

Cam după vro tri minucie, iacă, unu clienţănieşcie. 

Vrie să vină înlăuntu, bacie-n uşă şî izbieşcie. 
A! ghingiesc, îi controloru, poţî să baţi tu cîtu-i anu, 
Dar tot nu cie baji aişia, puocie-i spargie aizîmbanu.

,,Donnerweter şî făfluctăr” , num-aud că-şiepie acuşa 

,,Konnen nicht die Thur aufmachen!” , strigă fiest, clienţănind uşa, 
În zădar ,îi dzîc io, api, aişi nu cie lasa taica. 
Ca să viedzî că n-am ţîdulă. Puoacie că-i rupie clienţaica.

A!, dar el inşiepie atunşia să mă drăcuie, mocanu, 

Şî să gie cu pumnii-n uşă, dă să spargă aizimbanu. 
Nu şciu cum strîga dă taifăl şî zgîmja prî la ţîţînă, 
Numa-n taină or fost tăcie, uşa-i uşă la mărşînă!

Şî aşa, cu larmă, sfadă, io inluntru, el afară, 

Io nu dzîc nişi crîc , acuma, dar el strîgă şî tăt zbiară 
Şî tăt hopincieşcie uşa dă să-i gia d-a rostogola, 
Iată c-am scăpat in paşie, c-or triecut hăi cu controla.
Viedzî , aşa, ţucă-vă taica, m-o miers mie pră mărşînă. 
Şî lu bietu hăl de-afară, şi-e ţînea nădrajii-n mână.
A! hă! hă! dar voi vă rîgieţî, că ghingiţî că-i o făbulă, 
Dar să-l ia dracu pe Nică, c-o dzîs să nu-mi scot ţîdulă.

Tata Oancea, Vasiova, 1928.

https://bocsacs.wordpress.com/2012/03/19/tata-oancea/

2 februarie 2015

Marile zăpezi

Vremea e capricioasă. Azi plouă, mâine-i soare. Vreme de toamnă, în ianuarie. Sau de primavară.
Iarna vine scurt, şi pleacă brusc.

Ou sont les neiges d'antan?

Marile zăpezi nu mai vin pe la noi...
Doar autoritaţile intră în fibrilaţii imediat ce se anunţă 10 cm de zăpadă.
Însă, marile zăpezi cad sus la munte, şi nici măcar acolo în fiecare iarnă. De exemplu, anul trecut (2014) zăpada a fost doar câţiva cm, o săptamana-două. Nimic mai mult.

Iarna aceasta însă, zăpezile şi-au luat revanşa. A plouat mult la şes, a nins bine la munte.
În ultima săptămână vremea a fost instabilă, dar în weekendul de final de ianuarie pare că se linişteşte. La naiba cu codurile anunţate la meteo, chiar daca jos ploaie, sus nu poate decât să ningă. Cum vântul nu-i problemă decât sus spre creste, o tură-n pădure poate fi interesantă pe orice vreme.
Ou sont les neiges d'antan?
Nemaiavând stare acasă, caut un coechipier să merg la munte şi mă hotărasc să-l întreb pe Petrică. Iar el, parcă atât aşteaptă.
Petrică şi tatăl său
Petrică bate la picior Munţii Banatului, de obicei cu tatăl lui. Mergând în weekend la Domaşnea, e aproape de munte şi pleacă des pe coclauri. Tata lu' Petrică la 65 de ani e încă sprinten, îl însoteşte întotdeuna. Tocmai de-aia i-am şi întrebat daca nu au vreo tură în plan.
Şi ghici? ... aveau. Aşa că merg pe mâna lor, oriunde... zăpadă să fie!
După estimările mele, sus peste 1500 sigur sunt peste 1 m de zăpadă, aşa că iau rachete de zapadă (pentru toti 3).
Petrică alege ţinta: vf. Vlaşcu (1733 m) din Munţii Cernei, cu urcare din Zănogi (Cornereva) pe valea Frăsâncea. Cu atât mai bine, zona e nouă pentru mine.