Musafiri pe Peleaga

Pentru mine, a fost scurt, dar fain... am participat partial doar la tura din 8-10 martie a Nahanny Camp.

In afara de faptul ca am ajuns singur noaptea tarziu la Gentiana, gandul mi-a zburat la Adina Mosincat atunci cand escaladam tzancuri deasupra Caldarii Berbecilor. 

N-am ramas nici macar la ciorba de la Pietrele, la 16 eram din nou la Carnic si porneam spre Olanesti, sa recuperez fetele.

Am sa-l las pe Dan Glazar sa povesteasca experienta de pe Peleaga:

"In weekendul "Musafiri pe Peleaga" unii au adaugat ceva la viata lor, altii si-au facut ziua de maine mai faina ca ziua de ieri...                                                             

Ajustam raza de actiune a rachetelor

Recapitulare...
             Sambata, trezirea la 5. Din celalalt colt al refugiului se aude melodia...De obicei, setarile acestea deranjeaza. Asa-s gandite poate. Nu recunosc "telefonul". Melodios, ma face sa zambesc. Nu-s sigur daca se leaga de bombanelile de seara sau de vantul din padure care ne asteapta...Foieli, gemete inabusite-n sacii de dormit, chef de actiune de numa', numa'...Exercitii mentale motivationale, fiecare crapa ochii dupa cum se pricepe. De parca n-ar fi de ajuns, dezmeticeala-i urmata de un anunt: afara ploua! Baloane se desumfla... Baloane zboara prin refugiu propulsate de dorinte amanate.
Mai tarziu tropaiala de bocanci, tridenti inchisi, lopeti, coltari si sonde prinse pe rucsaci, clujeni treziti si mirati, intrebari profunde: cine-s narozii astia? la ce ora si pe vremea asta?

Vreme calda si zapada umeda, prea umeda...  

O singur rand de urme

             Foieli, gemete inabusite-n sacii de dormit, chef de actiune de numa', numa'...Exercitii mentale motivationale, fiecare crapa ochii dupa cum se pricepe. De parca n-ar fi de ajuns, dezmeticeala-i urmata de un anunt: afara ploua! Baloane se desumfla... Baloane zboara prin refugiu propulsate de dorinte amanate.

Mai tarziu tropaiala de bocanci, tridenti inchisi, lopeti, coltari si sonde prinse pe rucsaci, clujeni treziti si mirati, intrebari profunde: cine-s narozii astia? la ce ora si pe vremea asta?

Regrupare

Unii isi iau doagele in spate

In plin efort, o raza de soare

Vremea se arata mult mai buna decat prognozele.

Spre o alta dimensiune

Faimoasa creasta Pietrele

De data asta, Valea Rea e taramul luminos si Tara Hategului cel intunecat 

Purcedem spre creasta 

La doi pasi de cornisa, abordand Coltii Pelegii

              Ploaie, lapovita si ninsoare. Adieri de vant placute. Vagi culoare de lumina sparg periodic cerul...zgarcenie mare. Pauze scurte, ceai cu ciocolata. Cincisprezece siluete intr-o ambitioasa cadenta soldateasca sapa urme spre Peleaga. Ceata cu vant. Ace negre dinspre stanga strapung norii spre poteca noastra. Varfuri, tancuri, lespezi din Coltii Pelegii ies haotic despicand cornise si balcoane. Ceata-n dreapta, acopera haul. Caldarea Berbecilor inghite totul. Doar putini stiu asta.. Imaginea laptoasa pacaleste teama. Fals instrument, potrivita ocazie de-a folosi echipamentul...
              Stanci si trepte, corzi intinse. Anouri lasate, amaraje-n pioleti blocati in piatra. Clinchet de carabe, scrasnet de otel zgrabala granitul...Sariturile raman in urma, apoi moale, urcus final te salta-n ceata sus pe varf. Tabla amarata, strambata-n zapada tencuita indica finele glorios. 

Bucuria varfului

            Lume pe Peleaga, 15 oameni. Fix la 12 se retrage ultimul. Aici, amiaza-i tot asa (laptoasa)...

            Sub 5 ore, 3 fete, 12 baieti, 6 pe bocanci si 9 schiori "ii dau la vale". Numai o imagine clara a ceea ce esti si a locului in care vrei sa ajungi te poate ajuta sa-ti atingi obiectivul (si vremea, desigur...). Marimea nu determina semnificatia. Visul nostru nu a trebuit sa fie mare, dar a trebuit sa fie mai mare decat noi. O batranica plina de intelepciune anticipa:" ...nu putem face toti lucruri mari, dar toti putem face lucruri marunte cu o dragoste mare..."

            Rapid spre Gentiana. Coborare, coborare, coborare. Lumina si chiar soare. Un mic bivuac sculptat in zapada... Odihna, ceai si mancare. Poze. Coborare, coborare. Telefon la Pietrele pt.... rezervare.
            Ora 15 deschide usa refugiului. Papa putin si la somn. Dupa 17.oo din nou la drum:  la Cabana Pietrele, la "restaurant", la ciorbita...Rezervarea s-a facut de sus. Doua ore cu zama calda, ardei iute, carnati, pastrama afumata, ceapa rosie si multe povesti "a la Mec". A, si mult suc de mere cu 3 lei paharul...
            Inapoi la Gentiana. Superb! Noapte, stele, liniste deplina. Odihniti si satui, voiosi printr-o padure vesnic verde...(nu stim ce lighioane ascunde poiana dinaintea Gentianei, atentie!)
             Duminica, Lacul Pietrele. O tura rapida, sportiva. Apoi bagaj strans si inapoi la Carnic. Start spre, spre, spre...clatiteeeee montaneeee, gratare si muraturi. Si asa a fost! Duminica la ora 21- schlafen. Luni dimineata din nou pe plantatie. Unii spre Anglia, Arad, Deva..."