Articol preluat de la Bogdan Balaban (caruia ii multumesc pentru accept).
Textul principal si toate imaginile ii apartin.
Textul principal si toate imaginile ii apartin.
La finalul articolului mai urmeaza si alte comentarii despre problema, de la diferite persoane.
"Trebuie să vă avertizez din capul locului că urmează un jurnal trist. Acțiunea lui se va desfășura în jurul unui iaz de decantare numit Valea Sesii( sau Sesei dupa unele surse ) aflat în Muntiii Metaliferi. Nu voi scrie prea multe, voi lăsa imaginile să spună ce e de spus. Suntem 8: Ciprian, Oana, Familia Nuca, Ramona, Dl. Stoica, Costi.
Dimineața pornim pe ruta Lupsa - Hădărău - fostul sat Geamăna. De la Hădărău se urcă pe un drum de țară cale de 4-5 km pînă ajungem la un pod. În vale pare a fi un lac, pe malul său cîteva case.
La o privire mai atentă constatăm că de fapt lacul nu prea e lac. Mai degrabă este o acumulare de nămol. Urcăm pe pod unde găsim niște conducte. Din ele se aude un zgomot semn că se transporta ceva. Suntem în munții metaliferi aproape de Roșia Montană, glumim spunînd că pe acolo se transportă aurul.
Bineînțeles că nu e vorba de aur ci de steril. Acesta provine de la exploatarea de cupru de la Roșia Poieni, făcută de compania Cupru Min începînd cu anul 1978. Tot arealul ăsta pe care se întinde lacul e o adevărată bombă ecologică.
Domnul Stoica s-a documentat ulterior acestei vizite și ne-a expus cîteva detalii:
“Iazul de Valea Sesii este un iaz de decantare de vale, deschis ( adica are un singur baraj ). Barajul, contruit din anrocamente, închide valea fiind construit între doi versanţi.Tulbureala de steril este deversată în iaz printr-un sistem de conducte care trebuie să permită dirijarea deversării spre diverse zone situate pe conturul iazului astfel ca toată suprafaţa să fie ocupată.
Sterilul cu conţinut de săruri de metale ale acidului sulfuric se constituie în depozit şi se reazemă pe versanţii naturali. În iazul de la Valea Şesii depozitul de steril, în cele mai multe locuri pe care noi le-am sondat, n-are consistenţă; într-un loc era formată un fel de plajă pe care am călcat şi nu ne-am scufundat.
Apele limpezi, care sunt de fapt solutii apoase ale aceloraşi săruri, ar trebui să ajungă într-un sistem de colectare şi evacuare din care acestea trebuie să fie descărcate spre o staţie de epurare chimică sau spre un sistem de recirculare sau -cel mai simplu, făra costuri, fără jenă - spre un emisar (un râu curat de obicei). Sistemul de colectare şi evacuare noi nu l-am văzut, -dar e drepti că n-am ajuns la baraj unde ar putea să fi fost.
În septembrie 2011 iazul avea in jur de 130ha. Acesta a acoperit aproape în totalitate satul Geamăna; gospodăriile au fost răscumpărate de Cupru Min SA Abrud. Durerea cea mai mare a locuitorilor a fost aceea ca nu a fost respectata promisiunea de a se stramuta cimitirul. Sterilul a inghitit rind pe rind casele oamenilor, dealul pe care era construita biserica, cimitirul. Biserica este unul din putinii martori care ne arata ca aici a fost odata o asezare omeneasca. Namolul a ajuns acum la nivelul acoperisului.
Ce e și mai grav este faptul că asistăm la un dezastru ecologic în derulare. Sterilul continuă să fie deversat cu consecvență și nivelul iazului crește în fiecare an. De aceea cei de la Cupru Min înalță barajul an de an.
Nămolul acesta este pe alocuri brăzdat de firicele înguste de apă. Peisajul e ireal, pe alocuri ai senzația că ești pe altă planetă. În fața ochilor ni se aștern tot felul de culori, date de substanțele deversate. Noi am numit generic aceste substanțe cianuri.
E trist să vezi cum nămolul ăsta a înghițit și continuă să înghită case, gospodării, livezi, garduri. E trist să vezi cum biserica satului, destul de impozantă de altfel, e sufocată de nămol și își duce în tăcere și demnitate ultimii ani de existență.
Cu toate astea fiecare dintre noi, dacă nu a spus, măcar odată a gîndit ceva de genul: ce culori, ce peisaj. intr-adevar lacul ăsta cu este foarte fotogenic, dar...
Din fostul sat Geamăna au mai rămas doar cîteva case și o mînă de oameni care a refuzat să plece. Oare cum e să să vezi tot peisajul ăsta in fiecare zi? Și să mai ai în minte imaginea vechiului sat.
Nu se poate ca atunci cînd vii aici să nu faci legătura cu ceea ce se preconizează a se întîmpla în zona Roșiei Montane. Se spune că și acolo, pe valea Corna, se va amenaja un astfel de iaz de decantare. Și tot așa, sacrificind niște sate. Numai că acela va fi mai întins decît acesta de la Valea Sesii. Unele surse spun că va fi cam de trei-patru ori mai mare.
Citez iarasi din Dl. Stoica:
După aproape o zi de umblat pe malurile iazului de decantare de la Valea Şesii ne-am propus să ajungem pe halda de steril ce aparţine exploatării Roşia Poieni. Treaba asta nu ne-a iesit, am ajuns numai sub haldă din cauza neatenţiei, nehotărârii şi mai ales a lipsei de timp.
Astfel am traversat partea de jos a haldei acolo unde au ajuns pietrele mai mari din sterilul depus şi împins pe haldă. Din fotografii reies două alte problemele asociate tuturor haldelor de steril: generarea de ape încărcate acid care contaminează apele de suprafaţă, eroziunea şi instabilitatea taluzului, degradarea terenurilor învecinate.
Am mers ceva timp printre tot felul de bolovani, am pășit pe nisipuri instabile, am traversat pâraie de culoare verde. Am călătorit practic pe tarimuri nepamantene.
Reabilitarea iazului de decantare Valea Şesii ca şi a haldei de steril ar trebui să fie făcută după încetarea exploatării. Dar oare chiar se va intimpla asta?
Ca si concluzie: ar fi bine ca oricare dintre noi sa treaca macar odata si sa vada acest iaz de decantare, sa traga niste invataminte si sa nu mai repete greselile trecutului. Fac un apel catre cei care citesc acest text sa arate articolul si pozele prietenilor, cunoscutilor, sa il distribuie pe retelele de socializare.
În Munţii Apuseni se gasesc 24 iazuri de decantare."
Dimineața pornim pe ruta Lupsa - Hădărău - fostul sat Geamăna. De la Hădărău se urcă pe un drum de țară cale de 4-5 km pînă ajungem la un pod. În vale pare a fi un lac, pe malul său cîteva case.
La o privire mai atentă constatăm că de fapt lacul nu prea e lac. Mai degrabă este o acumulare de nămol. Urcăm pe pod unde găsim niște conducte. Din ele se aude un zgomot semn că se transporta ceva. Suntem în munții metaliferi aproape de Roșia Montană, glumim spunînd că pe acolo se transportă aurul.
Bineînțeles că nu e vorba de aur ci de steril. Acesta provine de la exploatarea de cupru de la Roșia Poieni, făcută de compania Cupru Min începînd cu anul 1978. Tot arealul ăsta pe care se întinde lacul e o adevărată bombă ecologică.
Domnul Stoica s-a documentat ulterior acestei vizite și ne-a expus cîteva detalii:
“Iazul de Valea Sesii este un iaz de decantare de vale, deschis ( adica are un singur baraj ). Barajul, contruit din anrocamente, închide valea fiind construit între doi versanţi.Tulbureala de steril este deversată în iaz printr-un sistem de conducte care trebuie să permită dirijarea deversării spre diverse zone situate pe conturul iazului astfel ca toată suprafaţa să fie ocupată.
Sterilul cu conţinut de săruri de metale ale acidului sulfuric se constituie în depozit şi se reazemă pe versanţii naturali. În iazul de la Valea Şesii depozitul de steril, în cele mai multe locuri pe care noi le-am sondat, n-are consistenţă; într-un loc era formată un fel de plajă pe care am călcat şi nu ne-am scufundat.
Apele limpezi, care sunt de fapt solutii apoase ale aceloraşi săruri, ar trebui să ajungă într-un sistem de colectare şi evacuare din care acestea trebuie să fie descărcate spre o staţie de epurare chimică sau spre un sistem de recirculare sau -cel mai simplu, făra costuri, fără jenă - spre un emisar (un râu curat de obicei). Sistemul de colectare şi evacuare noi nu l-am văzut, -dar e drepti că n-am ajuns la baraj unde ar putea să fi fost.
În septembrie 2011 iazul avea in jur de 130ha. Acesta a acoperit aproape în totalitate satul Geamăna; gospodăriile au fost răscumpărate de Cupru Min SA Abrud. Durerea cea mai mare a locuitorilor a fost aceea ca nu a fost respectata promisiunea de a se stramuta cimitirul. Sterilul a inghitit rind pe rind casele oamenilor, dealul pe care era construita biserica, cimitirul. Biserica este unul din putinii martori care ne arata ca aici a fost odata o asezare omeneasca. Namolul a ajuns acum la nivelul acoperisului.
Ce e și mai grav este faptul că asistăm la un dezastru ecologic în derulare. Sterilul continuă să fie deversat cu consecvență și nivelul iazului crește în fiecare an. De aceea cei de la Cupru Min înalță barajul an de an.
Nămolul acesta este pe alocuri brăzdat de firicele înguste de apă. Peisajul e ireal, pe alocuri ai senzația că ești pe altă planetă. În fața ochilor ni se aștern tot felul de culori, date de substanțele deversate. Noi am numit generic aceste substanțe cianuri.
E trist să vezi cum nămolul ăsta a înghițit și continuă să înghită case, gospodării, livezi, garduri. E trist să vezi cum biserica satului, destul de impozantă de altfel, e sufocată de nămol și își duce în tăcere și demnitate ultimii ani de existență.
Cu toate astea fiecare dintre noi, dacă nu a spus, măcar odată a gîndit ceva de genul: ce culori, ce peisaj. intr-adevar lacul ăsta cu este foarte fotogenic, dar...
Din fostul sat Geamăna au mai rămas doar cîteva case și o mînă de oameni care a refuzat să plece. Oare cum e să să vezi tot peisajul ăsta in fiecare zi? Și să mai ai în minte imaginea vechiului sat.
Nu se poate ca atunci cînd vii aici să nu faci legătura cu ceea ce se preconizează a se întîmpla în zona Roșiei Montane. Se spune că și acolo, pe valea Corna, se va amenaja un astfel de iaz de decantare. Și tot așa, sacrificind niște sate. Numai că acela va fi mai întins decît acesta de la Valea Sesii. Unele surse spun că va fi cam de trei-patru ori mai mare.
Citez iarasi din Dl. Stoica:
După aproape o zi de umblat pe malurile iazului de decantare de la Valea Şesii ne-am propus să ajungem pe halda de steril ce aparţine exploatării Roşia Poieni. Treaba asta nu ne-a iesit, am ajuns numai sub haldă din cauza neatenţiei, nehotărârii şi mai ales a lipsei de timp.
Astfel am traversat partea de jos a haldei acolo unde au ajuns pietrele mai mari din sterilul depus şi împins pe haldă. Din fotografii reies două alte problemele asociate tuturor haldelor de steril: generarea de ape încărcate acid care contaminează apele de suprafaţă, eroziunea şi instabilitatea taluzului, degradarea terenurilor învecinate.
Am mers ceva timp printre tot felul de bolovani, am pășit pe nisipuri instabile, am traversat pâraie de culoare verde. Am călătorit practic pe tarimuri nepamantene.
Reabilitarea iazului de decantare Valea Şesii ca şi a haldei de steril ar trebui să fie făcută după încetarea exploatării. Dar oare chiar se va intimpla asta?
Ca si concluzie: ar fi bine ca oricare dintre noi sa treaca macar odata si sa vada acest iaz de decantare, sa traga niste invataminte si sa nu mai repete greselile trecutului. Fac un apel catre cei care citesc acest text sa arate articolul si pozele prietenilor, cunoscutilor, sa il distribuie pe retelele de socializare.
În Munţii Apuseni se gasesc 24 iazuri de decantare."
Comentarii:
Florin Stoican (2 comentarii) :"Apa nu trece prin nicio statie de epurare, ci doar prin conductele metalice ale sondelor invese, amplasate in asa fel incat sa tina in permanenta o berma uscata langa baraj, apoi printr-un canal deversor din beton, de unde prin parau ajunge direct in Aries. Singurul tratament aplicat este cel de la statia de flotatie, unde slamului i se adauga var pt. ridicarea pH-ului.
Tot noroiul ala din care s-a extras o parte din cupru, este
tixit cu sulfuri metalice, care in contact cu apa si aerul se transforma
in oxizi, hidroxizi, acid sulfuric si metale. Daca sterilul este deasupra
apei se produc oxidari si din cauza starii prafoase materialul este imprastiat
la orice adiere de vant. Daca sterilul este submers, se descompune in continuu,
pana la epuizarea reactantilor. Solutiile tehnice de evitare a acestor lucruri
ar fi capsularea cu strat cat mai impermeabil (argile, geomembrane si
geotextile), fara a fi insa perfect, a intregului depozit (cuveta,
versantii si suprafata iazului dupa inchidere), insa aici asta ar insemna
construirea unui alt iaz in conditiile de mai sus si mutarea materialului
acolo, solutia fiind insa de domeniul fantasticului.
Asa ca nu putem decat spera ca la un moment dat sa se
construiasca o statie de epurare in aval de baraj si un sistem de colectare a
apelor necontaminate de pe versanti care sa fie conduse in aval de statie,
solutii tehnice cu care nu rezolvam problema, ci doar o pasam generatiilor
viitoare.""Iazul Valea Sesei, impreuna cu alte doua mai mici (Stefancei I si II) si haldele Geamana, constitue depozitele de steril ale carierei Rosia Poieni. E cel mai mare iaz din Europa (peste 130 mil. tone steril), al celei mai mari cariere europene.
Am lucrat la el ca geolog in 2005-2006 in cadrul unui proiect de investigatii in vederea refacerii zonei. Am supervizat realizarea forajelor chiar in corpul barajului, plus alte studii. Atunci se punea problema inchiderii minei, intre timp pretul cupruluiu a crescut, mina s-a privatizat si activitatea s-a reluat, deci proiectul de refacere s-a pus in sertar.
Acolo nu exista niciun fel de tratare a apelor, si dupa simpla decantare, apa se duce printr-un sistem de sonde inverse direct in Aries, unde la confluenta efectul e vizibil si cu ochiul liber. Practic, apa meteorica in contact cu sutele de milioane de tone de sulfuri metalice din halde si iazuri se descompun in principal in acid sulfuric si metale grele. Apa care trece pe sub halda si ajunge in iaz are pH intre 1,5 - 2, culorile sunt de la metale (Cu, Fe, Cr, Zn, As, Mn etc.).
Singurul tratament care se face, care tine aciditatea sub control este la statia de flotatie a minei, unde se adauga var o data cu noroiul considerat steril ce se depoziteaza in iaz. Asta, alaturi de monitorizarea si alternarea zonelor de deversare (sitemul de sonde inverse) tine barajul in picioare, care altfel, fiind construit din calcar, ar fi dizolvat si dus la vale de apele acide. Paradoxal, iazul desi creste, atat timp cat mina functioneaza este in siguranta, insa daca s-ar opri activitatea, ar trebui continuata cel putin neutralizarea aciditatii si operarea sondelor inverse care tin departe apa de baraj.
In zone Apuseni si Maramures, principalele zone afectate puternic de mineritul haotic si uneori fara rost, exista in jur de 300 hotspoturi (iazuri, halde, cariere, galerii subterane) care ar necesita masuri urgente de punere in siguranta si refacere a mediului, majoritatea pur si simplu parasite."
Laura:
"Eu mi-am facut studiul de caz de la doctorat pe Valea Sesii si intr-adevar apele sunt foarte acide si au concentratii foarte mari de metale grele. Ceea ce e mai rau e ca afecteaza calitatea apei din aval, care se varsa in Aries, distrugand flora si fauna. Am facut si o simulare de cedare a barajului si propagare a undei de steril cu apa, care indica efecte devastatoare."
Oriana Irimia-Hurdugan:
"acum doi ani vorbeam cu o mama dintr-un sat din Valea Ierii al carui copil se stingea de cancer la Fundeni... mi-a spus ca aproape toata lumea e bolnava "de rac" in zona lor, si mai ales copii foarte multi. Imi spunea ca in urma cu 20 de ani doar batranii faceau cancer, acum tendinta este sa apara la cei mai tineri. Este manifestarea tipica a unei boli induse de mediu..."
Concluziile, le trageti si singuri.
