Ce păcat ca a venit peste noi ceața!
Altfel, dădeam o tura în căldare, și mai mult ca sigur întârziam acasa...
Zăpada din jur beton, după temperaturile pozitive din februarie.
La Tarcu -5 grade, la umbră.
Că la soare te puteai bronza.
|
Baie de soare (by Andy) |
Luci (din poza de mai jos) m-a 'corupt' să mergem la zăpadă, să încerce noul hobby: schiurile de tură.
Băieții au fost punctuali, la 7 mă pescuiau din Lugoj.
|
Așa, laudă-te! (foto Andy) |
Din păcate, până la Cuntu zăpada ioc. Doar un strat de pudră pe alocuri, pe care o topeau de îndată razele soarelui. Așa ca ne-am cărat schiurile în spate.
|
Pădurea de argint, pe care RNP vrea s-o taie, pe toată! Detalii aici: www.tarcu.ro |
|
Contrast de culoare |
|
Cine se scoală de dimineață... |
Puțin mai sus de Cuntu am încălțat clăparii. Inițial ne-am strecurat printre petece de iarbă, dar ulterior am gasit o pârtie lată și bătută, numai a noastră.
|
Printre petece de iarbă |
|
Eu sunt intrusul aici |
|
Jos e primăvară |
|
Pante, tentante |
|
Vreme excelentă la urcare (foto Andy) |
|
Tot la deal |
|
Mai e puțin |
|
Zmotoceală
|
S-a lipit de noi un mâț :) (foto Andy) |
|
Vremea a fost excelentă la urcare, cu soare și fără pic de vânt, am urcat la bustul gol o bucată și nu mi-a fost deloc frig. Din păcate după ora 13 a venit ceața (eram la stația Țarcu) și nu s-a mai pus problema să ne dăm la vale pe vreuna din minunatele pante ce ne-au tot făcut cu ochiul în timp ce urcam. Așa că zăpada de pe acele pante pe care le ochisem, a rămas intactă.
Poate că a fost mai bine așa, că am ajuns acasă mai devreme decât de obicei.
Poate că a fost mai bine așa, că deși zăpada părea perfectă și era beton în profunzime, nu se știe niciodată...
În ceață, am bâjbâit la vale pe propriile urme, și la un moment dat pe Sadovanu, Andi a scos și GPSul să verifice direcția. Ne-am adus aminte că de acolo de undeva, niste prieteni glumeți au veselit într-o noapte vreo 20 km fără să vrea, până la Plopu...
Adina, Hoinarii: Sărbătoriți 10 ani de la pățanie, sau nu? Să știm să ne pregatim... o punem de-o rătăceală în grup?
Nici pe schiuri n-am putut să ne bucurăm de coborâre. Practic vedeam doar la 1-2m în față, și ne ghidam după găurile făcute de noi cu bețele în zăpada la urcare, erau cele mai vizibile în laptele din jur).
Plafonul de nori a adus umezeală în pădure, picura apa de pe frunze în drum spre casă.
Mi-a placut așa mult tura, că spre casă le-am povestit băieților despre virgine.
Virginele astea, tăietorii de frunte le-ar dori bușteni și surcele. Așa, ca în imaginea dezolantă de mai jos. Acolo a fost pădure virgină pâna nu demult.
|
Păduri rase în Țarcu, în Șeroni |
Despre
păduri virgine, vedeți și voi aici ce se poate face pentru ele, la link:
Cazul pădurii virgine din Valea Olteana
Mai multe poze aici:
https://picasaweb.google.com/101822472789026615928/201603TuraLaTarcu
Un comentariu:
Adina Demetrescu: Sărbătorim doar 9 ani de la rataceala :) am recitit ce am scris pe Alpinet și m-a luat cu fiori... aaa...și nu...nu vreau s-o punem de-o rataceala împreună...nu de alta, dar când dracu mai ajung io în Tarcu? :)))))
Trimiteți un comentariu