Poveştile lu' Ciulă

16 martie 2013

Musafiri pe Peleaga

Pentru mine, a fost scurt, dar fain... am participat partial doar la tura din 8-10 martie a Nahanny Camp.

In afara de faptul ca am ajuns singur noaptea tarziu la Gentiana, gandul mi-a zburat la Adina Mosincat atunci cand escaladam tzancuri deasupra Caldarii Berbecilor.

N-am ramas nici macar la ciorba de la Pietrele, la 16 eram din nou la Carnic si porneam spre Olanesti, sa recuperez fetele.

Am sa-l las pe Dan Glazar sa povesteasca experienta de pe Peleaga:

"In weekendul "Musafiri pe Peleaga" unii au adaugat ceva la viata lor, altii si-au facut ziua de maine mai faina ca ziua de ieri...

Ajustam raza de actiune a rachetelor

Recapitulare...
Sambata, trezirea la 5. Din celalalt colt al refugiului se aude melodia...De obicei, setarile acestea deranjeaza. Asa-s gandite poate. Nu recunosc "telefonul". Melodios, ma face sa zambesc. Nu-s sigur daca se leaga de bombanelile de seara sau de vantul din padure care ne asteapta...Foieli, gemete inabusite-n sacii de dormit, chef de actiune de numa', numa'...Exercitii mentale motivationale, fiecare crapa ochii dupa cum se pricepe. De parca n-ar fi de ajuns, dezmeticeala-i urmata de un anunt: afara ploua! Baloane se desumfla... Baloane zboara prin refugiu propulsate de dorinte amanate.
Mai tarziu tropaiala de bocanci, tridenti inchisi, lopeti, coltari si sonde prinse pe rucsaci, clujeni treziti si mirati, intrebari profunde: cine-s narozii astia? la ce ora si pe vremea asta?

Vreme calda si zapada umeda, prea umeda...

O singur rand de urme

Foieli, gemete inabusite-n sacii de dormit, chef de actiune de numa', numa'...Exercitii mentale motivationale, fiecare crapa ochii dupa cum se pricepe. De parca n-ar fi de ajuns, dezmeticeala-i urmata de un anunt: afara ploua! Baloane se desumfla... Baloane zboara prin refugiu propulsate de dorinte amanate.

Mai tarziu tropaiala de bocanci, tridenti inchisi, lopeti, coltari si sonde prinse pe rucsaci, clujeni treziti si mirati, intrebari profunde: cine-s narozii astia? la ce ora si pe vremea asta?

Regrupare

Unii isi iau doagele in spate

In plin efort, o raza de soare

Vremea se arata mult mai buna decat prognozele.

Spre o alta dimensiune

Faimoasa creasta Pietrele

De data asta, Valea Rea e taramul luminos si Tara Hategului cel intunecat

Purcedem spre creasta

La doi pasi de cornisa, abordand Coltii Pelegii

Ploaie, lapovita si ninsoare. Adieri de vant placute. Vagi culoare de lumina sparg periodic cerul...zgarcenie mare. Pauze scurte, ceai cu ciocolata. Cincisprezece siluete intr-o ambitioasa cadenta soldateasca sapa urme spre Peleaga. Ceata cu vant. Ace negre dinspre stanga strapung norii spre poteca noastra. Varfuri, tancuri, lespezi din Coltii Pelegii ies haotic despicand cornise si balcoane. Ceata-n dreapta, acopera haul. Caldarea Berbecilor inghite totul. Doar putini stiu asta.. Imaginea laptoasa pacaleste teama. Fals instrument, potrivita ocazie de-a folosi echipamentul...
Stanci si trepte, corzi intinse. Anouri lasate, amaraje-n pioleti blocati in piatra. Clinchet de carabe, scrasnet de otel zgrabala granitul...Sariturile raman in urma, apoi moale, urcus final te salta-n ceata sus pe varf. Tabla amarata, strambata-n zapada tencuita indica finele glorios.

Bucuria varfului

Lume pe Peleaga, 15 oameni. Fix la 12 se retrage ultimul. Aici, amiaza-i tot asa (laptoasa)...

Sub 5 ore, 3 fete, 12 baieti, 6 pe bocanci si 9 schiori "ii dau la vale". Numai o imagine clara a ceea ce esti si a locului in care vrei sa ajungi te poate ajuta sa-ti atingi obiectivul (si vremea, desigur...). Marimea nu determina semnificatia. Visul nostru nu a trebuit sa fie mare, dar a trebuit sa fie mai mare decat noi. O batranica plina de intelepciune anticipa:" ...nu putem face toti lucruri mari, dar toti putem face lucruri marunte cu o dragoste mare..."

Rapid spre Gentiana. Coborare, coborare, coborare. Lumina si chiar soare. Un mic bivuac sculptat in zapada... Odihna, ceai si mancare. Poze. Coborare, coborare. Telefon la Pietrele pt.... rezervare.
Ora 15 deschide usa refugiului. Papa putin si la somn. Dupa 17.oo din nou la drum: la Cabana Pietrele, la "restaurant", la ciorbita...Rezervarea s-a facut de sus. Doua ore cu zama calda, ardei iute, carnati, pastrama afumata, ceapa rosie si multe povesti "a la Mec". A, si mult suc de mere cu 3 lei paharul...
Inapoi la Gentiana. Superb! Noapte, stele, liniste deplina. Odihniti si satui, voiosi printr-o padure vesnic verde...(nu stim ce lighioane ascunde poiana dinaintea Gentianei, atentie!)
Duminica, Lacul Pietrele. O tura rapida, sportiva. Apoi bagaj strans si inapoi la Carnic. Start spre, spre, spre...clatiteeeee montaneeee, gratare si muraturi. Si asa a fost! Duminica la ora 21- schlafen. Luni dimineata din nou pe plantatie. Unii spre Anglia, Arad, Deva..."

13 februarie 2013

Braconaj in Cheile Nerei Beusnita cu seful AJVPS CS

http://blog.ecoassist.org/stop-vanatorii-legalizate-in-parcurile-nationale/

Vanatoarea de orice fel este strict interzisa conform legii 407/2006 :

- in toate parcurile nationale,

- în rezervaţii ştiinţifice

- în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate

Pacat ca nu si in celelalte arii protejate : parcuri naturale si situri natura 2000 !

De readus aminte pentru flamanzii parlamentari, sefi si membri de AV, primari, secretari, consilieri, cantareti sau beizadele de bani gata:

Lista parcurilor nationale

Imagine : EcoAssist

Daca pe unde umblati, constatati astfel de incalcari ale legii, nu ezitati :

- sunati de urgenta 112, si apoi administratia Parcului aferent.

Individul despre care se povesteste mai jos se tot baga in seama prin presa, cat de mult face el si drege pentru animalele mult iubite din raza lui de actiune. Speram ca de acum inainte sa discute cu judecatorii!

http://expressdebanat.ro/exclusiv-seful-ajvps-mircea-ciobanu-prins-la-braconat-in-parcul-national-cheilei-nerei-beusnita-vezi-ce-vedeta-l-a-insotit

http://www.radio-resita.ro/vanatoare-sau-braconaj

http://www.caon.ro/seful-vanatorilor-din-caras-severin-prins-la-braconat/1247077

http://www.green-report.ro/la-vanatoare-intr-un-parc-national/

6 februarie 2013

Freakin' FRACKING

Acest post a fost scris la 6 februarie 2013, si actualizat ulterior.
Este preluat si analizat un articol despre gazele de sist din Banat din ziarul www.tion.ro

Intre timp, suntem in 10.04, am facut o manifestatie impotriva lor in Timisoara (a fost in 4.04) si au aparut noi petitii si liste de semnaturi. Intre ele, se remarca ambele petitii AVAAZ (comunitate virtuala cu 20 milioane de membri, la nivel mondial). Semnati petitia AVAAZ de mai jos (in romana):
http://www.avaaz.org/ro/spune_nu_fracturaerii_hidraulice_an_romania/?bkRxmbb&v=23713
Exista si varianta in engleza (e aceeasi):
http://www.avaaz.org/en/petition/Help_to_BAN_Fracking_in_Romania/?agkLibb

Erau zvonuri de mai multa vreme, dar acum este o certitudine: cineva ne sapa groapa!

"În iulie 2010, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) anunţa că mai multe companii petroliere au primit acordul să concesioneze cinci zone din judeţul Timiş pentru explorare petrolieră. Este vorba despre Periam, Biled, Parţa, Buziaş şi Crai Nou. Interesant este că imediat după anunţul sec al ANRM, toate informaţiile acordului au fost clasificate strict secret.
„În România, toate acordurile petroliere şi licenţele de exploatare sunt informaţii clasificate în categoria secret de serviciu. Aceste acorduri petroliere nu fac excepţie de la regulă”, afirma, în 2011, şeful ANRM, Alexandru Pătruţi.
În aceste condiţii, informaţia privind intenţiile companiilor petroliere de a explora cele cinci arii din judeţul Timiş a trecut neobservată. Până anul trecut, când, premierul Victor Ponta, care iniţial a făcut campanie împreună cu PSD împotriva exploatării gazelor de şist, şi-a schimbat radical poziţia cu privire la acest subiect.
Mai mult, în 4 decembrie 2012, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 1188 prin care aprobă „acordul petrolier de concesiune pentru explorare – dezvoltare – exploatare în perimetrul EX – 11 Buziaş” pentru o companie petrolieră cu sediul în Luxemburg."

Ce ar insemna o exploatare?
Iata in imaginea de mai jos una in Wyoming, pe o suprafata de 10x12 km, si inca multe alte zone adiacente afectate, in toate directiile. Este la 200 km de Salt Lake City, oras al jocurilor olimpice de iarna, dar intr-o zona relativ departe de asezari umane...
Deh, americanii isi permit ca au mult teritoriu, l-au luat cu japca de la amerindieni!
Dati zoom in si out, ca sa vedeti mai bine 'binefacerile' !

Vizualizare hartă mărită

Chiar nu mai conteaza ca exploatarea din Wyoming este la mai putin de 50 km de zone naturale superbe, cum ar fi Grand Teton National Park, oricum nu ii intereseaza pe cei ce exploateaza.

Dar, sa continuam cu articolul din tion.ro, ca e interesant, vorbeste de perimetrul EX-11 Buzias care nu stim unde este (inca) dar acolo peste tot sunt zone locuite la mai putin de 10 km una de alta.

Mai sunt si izvoare de ape minerale, dar cum spuneam... ce mai conteaza un detaliu pentru unii !?

Post script: am aflat intre timp care-i perimetrul 11 Buzias, reprezinta aproape 1/2 din judetul Timis. Restul, sunt alte perimetre. Desi harta de mai jos arata perimetrele de EXPLORARE, acordul dat de guvern prin HG 1188 din decembrie 2012 aprobă „acordul petrolier de concesiune pentru explorare – dezvoltare – EXPLOATARE în perimetrul EX – 11 Buziaş", si altele...

Sa vedem ce zic ilustrii reprezentanti ai poporului roman (guvernul).

„Încheierea acestui acord este benefică, deoarece prin explorarea perimetrului EX – 11 Buziaş situat într-o zonă caracterizată printr-un grad de cercetare mai redus, condiţii morfologice dificile şi o structură geologică cu un grad mare de risc, sunt create premizele evidenţierii unor noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale. Lucrările de explorare sunt necesare pentru descoperirea unor resurse şi rezerve de hidrocarburi, în zone neexplorate sau în zone situate la adâncimi mari (!) în vederea cercetării. Evidenţierea unor noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, va conduce la dezvoltarea şi exploatarea rezervelor de petrol puse în evidenţă”, se arată în Hotărârea de Guvern.

Activiştii de mediu din Timişoara susţin că acordul ARNM, împreună cu Hotărârea de Guvern amintită înseamnă începutul exploatării gazelor de şist în judeţul Timiş.

Care este însă problema exploatării gazelor de şist? Explică Florin Arhire, un timişorean care doreşte să înceapă o campanie pentru stoparea acestor exploatări.

"La adâncimi sensibil mai mari decât pungile clasice de gaz, în roci sunt stocate gaze. Ele trebuie sparte. Se face un foraj vertical între 3 şi 6 kilometri adâncime, după care se porneşte pe orizontală şi se introduce un mix de apă şi un cocktail de câteva sute de substanţe care sunt clasificate, unele dintre ele cancerigene, cum ar fi benzenul. Şi sub presiunea uriaşă se sparg rocile, iar gazul iese la suprafaţă. Din zeama asta, 30 la sută este reciclată, restul ajunge într-un iaz. Mai mult, se trece prin pânza freatică şi deşi forajul este protejat de ciment, sunt foarte posibile erorile umane, iar cocktailul acela poate scăpa în apa freatică”, a declarat Florin Arhire.

Acesta a adăugat că printre alte efecte nocive ale exploatării gazelor de şist, observate în ţări cu experienţă în acest domeniu, precum SUA sau Marea Britanie, se numără cutremurele sau scăpări de gaze în reţeaua de apă şi canalizare a localităţilor învecinate ariilor exploatate.

Împreună cu mai mulţi timişoreni, acesta este pe cale să înfiinţeze o filială la Timişoara a Asociaţiei „România fără ei”, o organizaţie non-guvernamentală care luptă împotriva exploatării gazelor de şist în România.

În opinia lui, demararea unei astfel de exploatări lângă Buziaş ar însemna moartea acestei staţiuni.

„Lumea nu ştie ce înseamnă exploatarea gazelor de şist. Nu ştie că înseamnă introducerea unei ţevi la 3-6 kilometri adâncime, prin care se pompează un cocktail de chimicale şi apă. De aceea noi, nişte timişoreni cu atitudine, dorim să creem un plan de bătaie pentru a informa lumea. Vom lua legătura cu business-urile care în mod cert vor dispare, dacă porneşte o exploatare a gazelor de şist, cum ar fi Apemin Buziaş. E cert că acela nu va fi un business care să rămână (…) La Roşia Montană, în cel mai rău caz, dispare un munte. Din exploatarea gazelor de şist, în cel mai rău caz, nu o să mai avem apă, ne-o vom cumpăra. Nu cred că există o hartă a întregii pânze freatice ca să ne dăm seama care ar fi amploarea dezastrului în cazul unei scăpări”, a mai spus Florin Arhire.

Schema de principiu a frackingului: e ca un aisberg - pericolul zace in adancuri (la 2000m si mai jos)!

"Autorităţile locale şi judeţene susţin că, deocamdată nu ştiu nimic despre intenţia companiilor petroliere de a căuta gaze de şist în judeţul Timiş.

În Buziaş, primarul Alger Ilaş este plecat în concediu, însă am reuşit să vorbim cu viceprimarul Florian Petru Aldan.

„Nu ştiu absolut nimic despre acest lucru. Poate ştie primarul, dar el e în concediu acum. Aţi nimerit cum nu se putea mai prost”, a declarat viceprimarul din Buziaş.

După ce i-am explicat care sunt temerile activiştilor de mediu din Timişoara şi faptul că există acordul Guvernului pentru explorare petrolieră în zona Buziaş, acesta a spus: „Ăştia habar nu au că există o staţiune aici? E cum nu se poate mai prost. Aici e apă minerală!”.

Nici directorul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, Dănuţ Mihai Cepeha, nu ştia nimic despre intenţiile companiilor petroliere în Timiş. „La noi nu este depusă niciun fel de solicitare privind explorarea și exploatarea gazelor de șist. Acum două sau trei săptămâni a venit la mine un domn de la un ONG. I-am spus și domnului respectiv ce vă spun și vouă: la noi nu a fost depusă nicio documentație. În momentul în care va fi depusă documentația, vom lua o decizie conform legii”, a afirmat Cepeha.

Îngrijorat în privinţa posibilelor efecte nocive ale exploatării gazelor de şist de la Buziaş este şi omul de afaceri Darius Jumanca, administratorul firmei care produce apa minerală. „Nu cunosc detalii despre această tehnologie şi dacă aceasta poate să afecteze şi apa. Există un perimetru de protecţie pentru apa minerală de aici. Ştiam că s-a dat o Hotărâre de Guvern, dar nu ştiam că este aşa de aproape de rezervorul nostru de apă minerală. O să cercetăm şi noi această situaţie şi vom vedea ce este de făcut”, a declarat Jumanca.

Activiştii de mediu din Timişoara vor iniţia, în perioada următoare, mai multe acţiuni de informare a populaţiei din Timiş cu privire la riscurile legate de exploatarea gazelor de şist, în special în cele cinci localităţi unde companiile petroliere ar putea începe explorarea. Aceştia îşi doresc să organizeze concerte în municipiu şi să atragă artişti cunoscuţi care să vorbească oamenilor despre potenţialele pericole ale acestor exploatări."

Toate schemele astea de exploatare se fac pentru a avea acces la un gaz mai ieftin decat cel rusesc, pentru profit!

Acum, judecati si voi!

Ii invit si pe dl Jumanca, si pe edilii din Buzias si comunele invecinate, dar si pe cei din Lugoj si Timisoara, sa isi dea cu parerea despre noua 'investitie' din zona noastra, care va fi impachetata frumos in staniol dupa reteta cunoscuta ('beneficii zonei si locuitorilor si crearea unor noi locuri de munca') .

Pentru doritorii de alte explicatii exista suficiente materiale, dovezi, marturii pe tema gazului de sist, trebuie doar sa vreti sa le cititi si vedeti pentru a va forma o parere.

Un film de urmarit : Gasland (2010)

A FILM BY JOSH FOX

GASLAND (subtitrare in romana) - DOCUMENTAR despre efectele grave ale exploatarii gazelor de sist prin fracturare hidraulica from Gheorghe Filip on Vimeo.

Linkuri conexe:
http://plateiamolaon.wordpress.com/2014/01/08/cateva-informatii-pentru-cei-care-nu-prea-inteleg-cazul-gazele-de-sist-shell-gases-why-does-it-have-to-interest-us-all-fracking-%CE%B5%CE%BE%CF%8C%CF%81%CF%85%CE%BE%CE%B7-%CF%86%CF%85%CF%83/

12 ianuarie 2013

Iazul de decantare Valea Sesii

Articol preluat de la Bogdan Balaban (caruia ii multumesc pentru accept).
Textul principal si toate imaginile ii apartin.

La finalul articolului mai urmeaza si alte comentarii despre problema, de la diferite persoane.

"Trebuie să vă avertizez din capul locului că urmează un jurnal trist. Acțiunea lui se va desfășura în jurul unui iaz de decantare numit Valea Sesii( sau Sesei dupa unele surse ) aflat în Muntiii Metaliferi. Nu voi scrie prea multe, voi lăsa imaginile să spună ce e de spus. Suntem 8: Ciprian, Oana, Familia Nuca, Ramona, Dl. Stoica, Costi.

Dimineața pornim pe ruta Lupsa - Hădărău - fostul sat Geamăna. De la Hădărău se urcă pe un drum de țară cale de 4-5 km pînă ajungem la un pod. În vale pare a fi un lac, pe malul său cîteva case.

La o privire mai atentă constatăm că de fapt lacul nu prea e lac. Mai degrabă este o acumulare de nămol. Urcăm pe pod unde găsim niște conducte. Din ele se aude un zgomot semn că se transporta ceva. Suntem în munții metaliferi aproape de Roșia Montană, glumim spunînd că pe acolo se transportă aurul.

Bineînțeles că nu e vorba de aur ci de steril. Acesta provine de la exploatarea de cupru de la Roșia Poieni, făcută de compania Cupru Min începînd cu anul 1978. Tot arealul ăsta pe care se întinde lacul e o adevărată bombă ecologică.

Domnul Stoica s-a documentat ulterior acestei vizite și ne-a expus cîteva detalii:

“Iazul de Valea Sesii este un iaz de decantare de vale, deschis ( adica are un singur baraj ). Barajul, contruit din anrocamente, închide valea fiind construit între doi versanţi.Tulbureala de steril este deversată în iaz printr-un sistem de conducte care trebuie să permită dirijarea deversării spre diverse zone situate pe conturul iazului astfel ca toată suprafaţa să fie ocupată.

Sterilul cu conţinut de săruri de metale ale acidului sulfuric se constituie în depozit şi se reazemă pe versanţii naturali. În iazul de la Valea Şesii depozitul de steril, în cele mai multe locuri pe care noi le-am sondat, n-are consistenţă; într-un loc era formată un fel de plajă pe care am călcat şi nu ne-am scufundat.

Apele limpezi, care sunt de fapt solutii apoase ale aceloraşi săruri, ar trebui să ajungă într-un sistem de colectare şi evacuare din care acestea trebuie să fie descărcate spre o staţie de epurare chimică sau spre un sistem de recirculare sau -cel mai simplu, făra costuri, fără jenă - spre un emisar (un râu curat de obicei). Sistemul de colectare şi evacuare noi nu l-am văzut, -dar e drepti că n-am ajuns la baraj unde ar putea să fi fost.

În septembrie 2011 iazul avea in jur de 130ha. Acesta a acoperit aproape în totalitate satul Geamăna; gospodăriile au fost răscumpărate de Cupru Min SA Abrud. Durerea cea mai mare a locuitorilor a fost aceea ca nu a fost respectata promisiunea de a se stramuta cimitirul. Sterilul a inghitit rind pe rind casele oamenilor, dealul pe care era construita biserica, cimitirul. Biserica este unul din putinii martori care ne arata ca aici a fost odata o asezare omeneasca. Namolul a ajuns acum la nivelul acoperisului.

Ce e și mai grav este faptul că asistăm la un dezastru ecologic în derulare. Sterilul continuă să fie deversat cu consecvență și nivelul iazului crește în fiecare an. De aceea cei de la Cupru Min înalță barajul an de an.

Nămolul acesta este pe alocuri brăzdat de firicele înguste de apă. Peisajul e ireal, pe alocuri ai senzația că ești pe altă planetă. În fața ochilor ni se aștern tot felul de culori, date de substanțele deversate. Noi am numit generic aceste substanțe cianuri.

E trist să vezi cum nămolul ăsta a înghițit și continuă să înghită case, gospodării, livezi, garduri. E trist să vezi cum biserica satului, destul de impozantă de altfel, e sufocată de nămol și își duce în tăcere și demnitate ultimii ani de existență.

Cu toate astea fiecare dintre noi, dacă nu a spus, măcar odată a gîndit ceva de genul: ce culori, ce peisaj. intr-adevar lacul ăsta cu este foarte fotogenic, dar...

Din fostul sat Geamăna au mai rămas doar cîteva case și o mînă de oameni care a refuzat să plece. Oare cum e să să vezi tot peisajul ăsta in fiecare zi? Și să mai ai în minte imaginea vechiului sat.

Nu se poate ca atunci cînd vii aici să nu faci legătura cu ceea ce se preconizează a se întîmpla în zona Roșiei Montane. Se spune că și acolo, pe valea Corna, se va amenaja un astfel de iaz de decantare. Și tot așa, sacrificind niște sate. Numai că acela va fi mai întins decît acesta de la Valea Sesii. Unele surse spun că va fi cam de trei-patru ori mai mare.

Citez iarasi din Dl. Stoica:

După aproape o zi de umblat pe malurile iazului de decantare de la Valea Şesii ne-am propus să ajungem pe halda de steril ce aparţine exploatării Roşia Poieni. Treaba asta nu ne-a iesit, am ajuns numai sub haldă din cauza neatenţiei, nehotărârii şi mai ales a lipsei de timp.

Astfel am traversat partea de jos a haldei acolo unde au ajuns pietrele mai mari din sterilul depus şi împins pe haldă. Din fotografii reies două alte problemele asociate tuturor haldelor de steril: generarea de ape încărcate acid care contaminează apele de suprafaţă, eroziunea şi instabilitatea taluzului, degradarea terenurilor învecinate.

Am mers ceva timp printre tot felul de bolovani, am pășit pe nisipuri instabile, am traversat pâraie de culoare verde. Am călătorit practic pe tarimuri nepamantene.

Reabilitarea iazului de decantare Valea Şesii ca şi a haldei de steril ar trebui să fie făcută după încetarea exploatării. Dar oare chiar se va intimpla asta?

Ca si concluzie: ar fi bine ca oricare dintre noi sa treaca macar odata si sa vada acest iaz de decantare, sa traga niste invataminte si sa nu mai repete greselile trecutului. Fac un apel catre cei care citesc acest text sa arate articolul si pozele prietenilor, cunoscutilor, sa il distribuie pe retelele de socializare.

În Munţii Apuseni se gasesc 24 iazuri de decantare."

Comentarii:

Florin Stoican (2 comentarii) :
"Apa nu trece prin nicio statie de epurare, ci doar prin conductele metalice ale sondelor invese, amplasate in asa fel incat sa tina in permanenta o berma uscata langa baraj, apoi printr-un canal deversor din beton, de unde prin parau ajunge direct in Aries. Singurul tratament aplicat este cel de la statia de flotatie, unde slamului i se adauga var pt. ridicarea pH-ului.

Tot noroiul ala din care s-a extras o parte din cupru, este tixit cu sulfuri metalice, care in contact cu apa si aerul se transforma in oxizi, hidroxizi, acid sulfuric si metale. Daca sterilul este deasupra apei se produc oxidari si din cauza starii prafoase materialul este imprastiat la orice adiere de vant. Daca sterilul este submers, se descompune in continuu, pana la epuizarea reactantilor. Solutiile tehnice de evitare a acestor lucruri ar fi capsularea cu strat cat mai impermeabil (argile, geomembrane si geotextile), fara a fi insa perfect, a intregului depozit (cuveta, versantii si suprafata iazului dupa inchidere), insa aici asta ar insemna construirea unui alt iaz in conditiile de mai sus si mutarea materialului acolo, solutia fiind insa de domeniul fantasticului.

Asa ca nu putem decat spera ca la un moment dat sa se construiasca o statie de epurare in aval de baraj si un sistem de colectare a apelor necontaminate de pe versanti care sa fie conduse in aval de statie, solutii tehnice cu care nu rezolvam problema, ci doar o pasam generatiilor viitoare."
"Iazul Valea Sesei, impreuna cu alte doua mai mici (Stefancei I si II) si haldele Geamana, constitue depozitele de steril ale carierei Rosia Poieni. E cel mai mare iaz din Europa (peste 130 mil. tone steril), al celei mai mari cariere europene.

Am lucrat la el ca geolog in 2005-2006 in cadrul unui proiect de investigatii in vederea refacerii zonei. Am supervizat realizarea forajelor chiar in corpul barajului, plus alte studii. Atunci se punea problema inchiderii minei, intre timp pretul cupruluiu a crescut, mina s-a privatizat si activitatea s-a reluat, deci proiectul de refacere s-a pus in sertar.

Acolo nu exista niciun fel de tratare a apelor, si dupa simpla decantare, apa se duce printr-un sistem de sonde inverse direct in Aries, unde la confluenta efectul e vizibil si cu ochiul liber. Practic, apa meteorica in contact cu sutele de milioane de tone de sulfuri metalice din halde si iazuri se descompun in principal in acid sulfuric si metale grele. Apa care trece pe sub halda si ajunge in iaz are pH intre 1,5 - 2, culorile sunt de la metale (Cu, Fe, Cr, Zn, As, Mn etc.).

Singurul tratament care se face, care tine aciditatea sub control este la statia de flotatie a minei, unde se adauga var o data cu noroiul considerat steril ce se depoziteaza in iaz. Asta, alaturi de monitorizarea si alternarea zonelor de deversare (sitemul de sonde inverse) tine barajul in picioare, care altfel, fiind construit din calcar, ar fi dizolvat si dus la vale de apele acide. Paradoxal, iazul desi creste, atat timp cat mina functioneaza este in siguranta, insa daca s-ar opri activitatea, ar trebui continuata cel putin neutralizarea aciditatii si operarea sondelor inverse care tin departe apa de baraj.

In zone Apuseni si Maramures, principalele zone afectate puternic de mineritul haotic si uneori fara rost, exista in jur de 300 hotspoturi (iazuri, halde, cariere, galerii subterane) care ar necesita masuri urgente de punere in siguranta si refacere a mediului, majoritatea pur si simplu parasite."

Laura:
"Eu mi-am facut studiul de caz de la doctorat pe Valea Sesii si intr-adevar apele sunt foarte acide si au concentratii foarte mari de metale grele. Ceea ce e mai rau e ca afecteaza calitatea apei din aval, care se varsa in Aries, distrugand flora si fauna. Am facut si o simulare de cedare a barajului si propagare a undei de steril cu apa, care indica efecte devastatoare."

Oriana Irimia-Hurdugan:
"acum doi ani vorbeam cu o mama dintr-un sat din Valea Ierii al carui copil se stingea de cancer la Fundeni... mi-a spus ca aproape toata lumea e bolnava "de rac" in zona lor, si mai ales copii foarte multi. Imi spunea ca in urma cu 20 de ani doar batranii faceau cancer, acum tendinta este sa apara la cei mai tineri. Este manifestarea tipica a unei boli induse de mediu..."

Concluziile, le trageti si singuri.