26 mai 2009

Trei munti

Impreuna cu Alin si Gianina, ne mananca talpile... ne mananca tare asa ca intr-o seara la stadion incolteste ideea de a strabate muntii din Herculane la Tarcu intr-un weekend. Complicat cu recuperarea masinii, dar gasim o solutie, cu un personal care pleaca inainte de 8 din Caransebes si ajunge la Herculane inainte de 10. Iata-ne deci in Caransebes sambata la 7 dimineata, dar n-avem rabdare sa luam trenul personal (Intercity e prea scump 28 de lei) si vrem sa incercam la ocazie. Dupa vreo ora in care nu opreste nimeni, si dupa ce pleaca si personalul, plecam cu masina spre Herculane nemultumiti ca am ratat tura propusa. Inima ne mai revine la loc dupa ce vedem pe drum trenul, si rapid luam decizia de a-l lua din Sadova. Deci lasam masina-n gara Sadova, cu gandul ca o sa coboram pe Culmea Pleasa direct la ea... Cu un taxi din gara Herculane, iata-ne pornind de la capatul barajului pe la 11, spre cascada Vanturatoarea. Panta e foarte accentuata la plecare, dar e compensata de verdele si racoarea padurii. Intr-o ora ajungem la cascada, unde ne face cu ochiul un curcubeu, creeat de picurii fini sub mangaierea soarelui. Nu prididim si ne aburcam prin stanga pe poteca marcata deasupra stancilor si a cascadei.
Atunci cand apa se impleteste cu aerul si se iubeste cu soarele
Facem o scurta pauza si ne luam apa din paraul nebun, ce la cativa pasi mai incolo se arunca in gol 100 m pentru a se impleti cu aerul si a se iubi cu soarele. Chiar deasupra stancilor si pe buza prapastiei este o poiana, plina de flori aromate si in care gasim fragute coapte.
La Vanturatoarea avem parte de minuni
De aici, urmam culmea ce urca spre NE, apoi spre N, prin padure... am mai urcat pe ea intr-o plimbare de o zi cu Alin Tanase si cu varul meu Dani in primavara 2006. Aceasta culme ne scoate pe varful Cicilovete, iesim in creasta peste niste stancarii, pline de flori aromate si de liliac.
Iesim in creasta, intr-o padure greu incercata de furtuni
De aici coboram spre NE la poalele Arjanei in catunul Poiana Lunga, prin padurea ce poarta inca urmele furtunilor suportate. Cele cateva gospodarii din poiana par pustii, doar un cal priponit in livada ne priveste cu interes si parca ar vrea sa ne spuna: 'Sloboziti-ma, va rog!'
La poalele Arjanei...
Pe Arjana nu-i usor de suit, dar e abia inceputul... gafaim din greu la deal si vantul din V ne ia in primire din lateral, odata ajunsi in creasta. Arjana e o minune a naturii, un sirag ingust si stancos, un colt minuscul de Crai, pe langa ca-i spectaculoasa e bogata in flori de multe feluri, nemaivazute si frumos mirositoare. Inspre sud, Valea Bedinei marginita de culmea cu Piatra Corbului ne ofera privelisti deosebite.
...si facind cunostiinta cu frumoasa craiasa Arjana
Coboram spre NE prin padure, si catva caini ne iau in primire dar renunta repede cand ne vad asa hotarati. Un barbat din satul Scarisoara e cu vacile la pascut, are stana intr-o poiana din padure deasupra catunului Prisacina cu un izvor in apropiere, aproape si de culme.
Valea Bedinei cu catunul Dobraia si mai departe pe creasta, varful Cusmita
Ne departam de liziera padurii si incepem lungul mars al crestei... pe rand inghitim sute de m si varfuri una dupa alta: Zglivar, Vlascu Mare si Mic, Boldoveni, varful Babei (da, am mers pe cracul babei), Bandiolu, Varful Cailor.
Caii din creasta Muntilor Cernei, care nu se mai termina
Intr-adevar Varful Cailor isi merita numele, parcurgand creasta am intalnit destui cai si cateva vite. Cu bucurie aici gasim cateva narcise cocotate la 1700m, si apa pt reinprospatarea rezervelor. Vantul din V nu ne slabeste si se-nteteste odata cu inserarea, ocolim varful Dobrii si urmeaza o culme prelunga si care pare ca nu se mai gata spre varful Olanelor. Urmam cand cararea, cand un drum off-road ferindu-ne de vant pe partea de SE a culmii... Ne prinde noaptea si se pare ca varful Olanelor fuge de noi... tot mergem si mergem si nu mai ajungem odata... deja mergem ca teleghidati, dar vrem sa trecem spre plaiurile dinspre raul Ses, sa gasim o stana la care sa dormim.
Alergatorii
Iata si varful Olanelor, unde gresim cu putin directia ocolind Ogasul Baranului, dar ne prindem repede si mergem spre raul Ses, cautand stana salvatoare. Ne desfasuram in linie si scanam plaiul pe latime... gasim o stana, dar demontata, e doar scheletul, pana si tarcul oilor a fost demontat in segmente si stivuit pe plai. Din fericire descoperim doua adaposturi in care stau ciobanii pazind oile in tarc... numa bune de dormit, asa ca rupti de oboseala ne punem la somn, in zgaltaielile vantului. E asa de bine in sacul de dormit... A doua zi...
Nu sunt singura narcisa, mai am multe surori, toate suntem la inaltime, iar brandusele sunt chiar langa noi
Dimineata soarele ne surade si vantul s-a mai domolit, doar o briza usoara adie, luam micul dejun mangaiati de razele soarelui. Ne asteapta iarasi drum lung, picioarele mele sunt cam varza si ma cam chinui mai ales la urcari. Alin si Gianina se cocoata pe creasta peste varful Ciocanasul. Eu ma abat putin de la poteca ce incinge ca un brau versantul sa vizitez o constructie ciudata, un iglu de piatra care ma atrage ca un magnet. Asezat intr-un cadru magnific la poalele Godeanului, nu e singurul din zona si are de doua ori inaltimea mea. O inscriptie pe o piatra la intrare pare sa indice anul constructiei '1969'. Inauntru e curatel, si loc suficient pentru mai multe persoane. Oare o fi locuit pe perioada verii, sau ciobanii prefera sa stea in stanele de lemn? (care sunt destule in tara raului Ses).
Tara raului Ses cu constructiile parca din alta lume, strajuita de varful Godeanu
Las in urma ciudata constructie si pornesc dupa coechipieri, care ma asteapta la Mlaci. Acolo e alta stana si Alin se duce sa o inspecteze. Bocancii ma deranjeaza, ma descalt si pornesc pe Culmea Prislop in ciorapi, dar sunt nevoit sa-mi iau iarasi bocancii la stancarii. Varful Gugu ne zambeste din dreapta, se vede si Tarcu cu statia meteo, dar mai avem mult de mers, trebuie sa ocolim imensa si spectaculoasa vale a Hidegului in care padurile de foioase se amesteca cu brazii chiar in partea superioara a padurii. mai sus, paraiele de pe versanti au sapat ravene impresionante, unele din ele pline inca de zapada.
Maretul Gugu si valea Hidegului, privite de pe culmea Prislop
Alin pleaca inainte sa recupereza masina de la Sadova, eu si Gianina hotaram sa coboram de la Tarcu in Valea Craiului la ocazie, si ramanem in urma ca pe aimandoi ne deranjeaza incaltarile. Mai mergem spre capul Prislopului si-l zarim pe Alin deja in Saua Scheiului O poteca in coasta ma aduce in buza unei ravene abrupte si pline de zapada, Alin de dincolo de vale ma vede ca vreau s-o trec si incepe sa gesticuleze si sa urle sa nu ma bag... Gianina e mai sus cu 100m si o ocoleste, e clar ca asta zbiara la mine, dar oare de ce o fi asa de disperat?! Asa groaznic sa se vada oare de la el, mie nu mi se pare mare branza s-o trec, sunt constient totusi ca daca alunec si o iau la vale sunt pierdut, o pot mierli... Sunt sigur pe mine, am totusi bocanci si betze, zapada e ok si tine, nu-i inghetata, asa ca-l asigur pe Alin ca-i ok, si trec ravena in cativa pasi repezi. Mai tarziu aveam sa aflu ca el crezuse ca-i Giani acolo in locul meu si de-aia se agita asa. Drumul spre Tarcu pare ca nu se mai gata, dar ajungem totusi acolo in jurul orei 2.15.
Urme ale trecerii omului pe creasta Tarcului
Intalnind la Tarcu niste cunoscuti (colegi), suntem bucurosi ca mai au loc in masini si pentru noi spre Caransebes, asa ca vrem sa coboram cu ei...
De pe Tarcu la vale, ar fi trebuit sa mergem pe culmea Pleasa pana in valea Timisului, dar renuntam
Insa ei sunt veniti la relaxare, si cand se opresc in Poiana Dacia sa manance, noi ii dam bice spre Cracu Pip, ca poate gasim si alte ocazii. Intre timp vorbim cu Alin, care coborase si el la telescaun, nemaiavand tragere de inima sa alerge peste culmea Pleasa de unul singur. Avem noroc, caci ne ia o masina si asa incheiem tura, intalnindu-ne cu Alin care recuperase deja masina la parc in Caransebes si venind spre casa prin Resita. PS: Datele tehnice nu ma pasioneaza, probabil ca o sa le dea Alin Tanase pe blog , dar din ce povesteam am mers vreo 70 km (41 in prima zi) si urcush 4000 m si ceva (eu mai putin probabil, ca am tot suntat varfurile) Alte poze: http://picasaweb.google.com/alin.ciula/200905CerneiTarcu#

22 mai 2009

Publicitate otravita

Situatia e cam cianurata si arata astfel: 1) Niste baieti destepti vand resursele minerale ala statului roman contra functii si spagi grase... Nimic nou sub soare, se practica la scara grande, sub deviza: Nu ne vindem tara, o facem cadou, dar sa ne pice si noua ceva! 2) Alti baieti destepti ne cred pe toti prosti si vor sa rada 4 munti, 5 biserici cu tot cu asezari umane, sa faca un iaz cu cianuri ca sa scoata aur din pamant din iarba verde (dau si statului roman iaca un procent acolo sa inchida ochii). 3) Sapa baietii ce sapa si hopa, ce sa vezi... vestigii istorice de pe vremea romanilor... Damn shit, astea trebe conservate!!! Da cu toate astea imping spagi grase, se camufleaza tot si baietii destepti primesc voie sa foreze si sa faca praf istoria si geografia patriei. 4) Oamenii cu mintea la cap le spun ca nu-i voie sa-ti bati joc de mama natura care te-a fatat, si ca cine se joaca cu focul (a se citi cianura) se arde. S-a mai intamplat tot pe la noi. Ba chiar se se organizeaza si le demonstreaza la tribunal ca nu-i voie sa puna labele otravite pe bogatiile tarii! 5) cu toate astea, baietii destepti nu se lasa, asteapta sa se schimbe oranduirea ca poate-poate astia noii is mai intelegatori... Si mai scot juma de milion, de data asta legal, cica "campanie de constientizare" a prostitutiei la care se dedau... Ca sa rezumam, foarte buna punerea in ecuatie facuta de Kara: "Vă propun următoarea schimbare de termeni ai ecuaţiei: să zicem că în Delta Dunării (caz A) sau în zona Sarmisegetuza (caz B) s-ar descoperi importante zăcăminte de ce vreţi Dvs., de aur, de platină (n-avem, dar să zicem), de diamante... Cum vi s-ar părea propunerea unei companii care ar vrea să exploateze zăcămintele, cu preţul distrugerii zonelor respective? Aţi accepta? Ei bine, Roşia Montana e cazul A + cazul B. " Aici, o completare: Rosia Montana e deja o destinatie turistica (vezi http://www.drumulaurului.ro/, http://www.buciumanii.ro/ro/bucium_homepage.htm) care atrage mai multi turisti decat Sarmizegetusa, iar daca ar fi sa luam tot arealul Muntilor Apuseni (asupra caruia si-ar pune in intregime stigmatul nefast o exploatare cu cianuri), acestia sunt cu siguranta o destinatie turistica la fel de vizitata ca si Delta Dunarii... Deci comparatia este extrem de pertinenta!
Chiar peste deal, exploatarea de la Rosia Poieni. La Rosia Montana va fi mai mare...
Voi, astia luati de prosti de catre baietii destepti (cu concursul unor demnitari), ce parere aveti? Ne-o trag ei, sau ii punem cu botul pe labe? Caci daca ajung sa ne-o traga ei, iata unde se va ajunge... Spre luare-aminte, ceea ce a fost candva satul Geamana din comuna Lupsa: http://www.protv.ro/emisiuni/shows/te-vezi-la-stirile-pro-tv/video/20328 Cititi si: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5732888-blestemul-aurului-rosia-montana-daca-nu-opresc-lase-urma-lor-peisaj-luna.htm

15 mai 2009

Vanatoare in Rezervatia Padurea Bistra

M-am apucat sa scriu sesizari... Cum de ce? Pentru ca prea toti isi fac de cap in tara asta. Orice bastan cu bani poa' sa faca ce vrea muschiul lui, i se rupe nu doar de ceilalti, ci si de natura care l-a fatat. Asa ca ma fac scriitor de sesizari si petitii, pt. protejarea mediului in care traim, si a drepturilor noastre. Ati citit aberatia de 'nou' cod silvic?! Stiti ca nu mai aveti voie sa va plimbati prin padure?... ca poate e o vanatoare in desfasurare sau pur si simplu pt ca asa are chef Romsilva si cu al sau padurar sef?! Sa va spun io de ce nu v-ar lasa ei in padure??? Iaca de asta: pentru ca ei sa poata sa fure si sa impuste in voie! Si bineinteles, justitia E nu doar OARBA, ci si PARTASA! Tocmai pentru ca nu-mi place asta, m-am pus sa scriu sesizari, la APM, la ziare, la Primarii, la ministere, la Comisia Europeana, la WWF, la Greenpeace... Rezultatul va fi mai mult ca sigur ca mi-i voi pune pe toti aia 'raii' in cap, dar macar sper sa se rezolve ceva in tara asta. Daca noi, cei de jos, nu luam initiativa, atunci cine? Guvernul, ministrii? Astia-s toti dupa ciolan, numiti politic, ziceti-mi unul care-i pus acolo pe competenta... Deci, azi 15 mai am facut urmatoarea sesizare: "Ieri dupa-amiaza, impreuna cu cativa cunoscuti, am facut o plimbare cu bicicletele pe malul Begai si spre Mosnita. Ocolind Padurea Bistra ne-am intalnit cu niste localnici din Mosnita Veche, care ne-au prevenit ca in zona se desfasoara o panda, pentru o vanatoare la caprior in Padurea Bistra (harta jud Timis cu Padurea Bistra). Am fost atentionati sa nu mai venim pe acolo in urmatoarea saptamana, sa nu le speriem vanatul. Ne-am pus intrebari, din moment ce in Padurea Bistra stim ca e REZERVATIE NATURALA FORESTIERA de interes national (sursa: APM Timis) Intrebarile pe care vrem sa le punem sunt: 1) aceasta vanatoare este legala? sau pur si simplu braconaj? ... raspunsul asta speram sa-l gasiti dvs. la AJVPS Timis. 2) cum de e permisa vanatoarea in zona limitrofa a rezervatiei, in conditiile in care exista in acea padure o rezervatie forestiera, si animalele circula liber pe tot cuprinsul padurii? Se asteapta animalele sa iasa din zona protejata, se ademenesc cu mancare sau se haituiesc cu cainii, ca sa apara in catarea pustii, iar vanatorii trag in ele in zona de padure necuprinsa in aria protejata, cu aprobarea Ocolului Silvic/AJVPS ? Cum e posibil sa existe o asemenea aberatie, si o protectie doar de forma a Padurii Bistra? Scuzele ca se vaneaza 'surplusul de vanat', 'exemplarele bolnave'... le-am mai auzit. NU ne incalzesc! In conditiile in care intr-o padure la 1 km de sat (Mosnita Veche) si la 7 km de Timisoara exista populatii de animale salbatice, ELE TREBUIESC PROTEJATE, si nu exterminate. 3) Cum putem proteja in continuare bogatia naturii? Ne adresam organelor legale, drept pentru care am facut aceasta sesizare. Propunere: Sa se extinda rezervatia pe tot cuprinsul padurii Bistra. Cu stima, Alin Ciprian Ciula"

8 mai 2009

Parcul Naţional Ţarcu - Muntele Mic

Parcul Naţional Ţarcu - Muntele Mic devine o necesitate stringenta, in conditiile in care ne referim la urmatoarele fapte si situatii de facto:
 
1) Valoarea stiintifica deosebita, si a cadrului natural. Zona are toate atributele unui parc naţional (din punct de vedere stiinţific, peisagistic, turistic sau orice alte criterii). Proiectul parcului a primit avizul Academiei Romane (Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii) si a fost inaintat Ministerului Mediului in anul 2007. In momentul de fata, Guvernul Romaniei prin Ministerul Mediului ar trebui sa legifereze parcul, dupa consultari cu celelalte ministere. Planul de management al parcului este in lucru. Impreuna cu cateva ONGuri de turism din zona Banatului, ca si actiune pe termen scurt ne propunem sa reinnoim marcajele pe traseele turistice.
 
2) Este deja arie protejata a Uniunii Europene. Munţii Ţarcu sunt deja Sit Natura 2000 , dar o protectie reala poate fi realizata doar prin incadrarea sitului intr-un parc national. http://www.legestart.ro/Ordin-nr-776-din-2007-(MjcxNTYw).htm Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu ROSCI0126 (extras) "Calitate si Importanta: Areal prioritar pentru conservarea biodiversităţii carpatine cu o înaltă valoare a acesteia. Concentrează 6 tipuri de ecosisteme naturale, respectiv de pădure, de pajişte, saxicol, acvatic, riparian şi cavernicol... O cincime, respectiv aproape 2.000 ha din suprafaţa pădurilor virgine relictare sunt constituite din arborete plurietajate cu „vârste medii” între 165 şi 185 ani, astăzi extrem de rare în ţară şi în Europa, care polarizează cea mai mare biodiversitate terestră. Teritoriul, cu o personalitate geografică distinctă datorată structurii geologice complicate, cu o suită de unităţi peisagistice alpine, subalpine şi nemorale nealterate de excepţie cu o mare forţă de seducţie, cu o amplă reţea hidrografică, constant alimentată de-a lungul anului şi cu arii întinse de păduri naturale, adăposteşte populaţii durabile de specii animale şi vegetale a căror conservare necesită, conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, a ariilor de protecţie specială avifaunistică şi o protecţie strictă şi oficializarea unui parc naţional."  

3) Zona este componenta de facto a arealului muntos compus din Parcul Naţional Retezat (la E), Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei (la S), inchizandu-l in partea vestica si nord-vestica. Parcul Naţional Retezat s-a înfiinţat în anul 1935, fiind cel mai vechi parc de pe cuprinsul Romaniei, cuprinzand si o rezervatie a biosferei foarte valoroasa din punct de vedere a biodiversitatii. Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei cuprinde bazinul râului Cerna, si parti din Muntii Godeanu, Cernei, Valcan si Mehedinti. Acest areal muntos protejat, cadru natural inca neatins de mana omului este cel mai intins de acest fel din Europa, exceptand Scandinavia si Rusia (sursa: WWF) 4) Fragilitatea si vulnerabilitatea zonei In prezent, agresiunea asupra mediului se amplifica si continua pe toate planurile: - exploatarea irationala a resurselor naturale, cu consecinte nefaste asupra biodiversitatii (flora, fauna): taieri non-conforme si ilegale, extinderea retelei de drumuri forestiere, uneori chiar prin albiile paraielor, extinderea exploatarilor, vanatoarea la nada. - trei lacuri de acumulare s-au format deja prin captarea, devierea, bararea şi acumularea cursurilor de apă. Noi proiecte hidrotehnice ameninta integritatea unor zone inca neatinse. - insăşi forţa de atracţie a arealului este una din cauzele degradării sale precipitate provocate de perpetuarea unui turism agresiv, primitiv şi necontrolat (de tip enduro, ATV) insotit de fenomenul de braconaj, cu ajutorul mijlocacelor motorizate. - extinderea instalaţiilor pasagere - poluarea solului şi vegetaţiei cu efecte devastatoare asupra biodiversităţii etc.  

5) Pericolul dezvoltarilor umane necontrolate In conditiile in care factorii de decizie din zona (administratii locale) nu concep sa evalueze valoarea unui bun de patrimoniu dincolo de propriul buzunar, 'investitorii' (sau asa zisii investitori) dau navala ca ulii. Vezi si: NU centralelor eoliene pe Muntele Mic Acest proiect de centrale eoliene la 1800m altitudine pe Muntele Mic a primit deja Acordul de mediu de la APMCS, acord care va fi contestat in instanta de Coalitia "Salvati Banatul Montan" si Asociatia Altitudine. http://www.cotidianul.ro/neobarbaria_din_banatul_montan-82953.html Concluzie: Munţii Ţarcu îndeplinesc toate condiţiile pentru a primi titlul de parc naţional Daca nu se iau masuri de urgenta la nivel guvernamental, raul va fi facut si nu doar natura are de suferit. Ci si noi, iubitorii naturii. Violand mediul in care traim, nu doar ne furam singuri caciula, ci furam din viitorul urmasilor nostri. Noi oamenii, desi trecatori, putem schimba lucrurile. Desii unii distrug natura nevazandu-si decat de propriile interese, noi iubitorii naturii, putem schimba lucrurile! In aceasta ordine de idei, Parcul Naţional Ţarcu - Muntele Mic este un proiect care TREBUIE SA REUSEASCA!